Scumpiri la alimente la nivel mondial. Prețurile ar putea continua să crească și în 2027

Prețurile alimentelor ar putea crește accelerat la nivel mondial în următoarele luni, iar scumpirile riscă să continue pe parcursul anului 2027. Războaiele care afectează transporturile comerciale, costurile ridicate ale energiei și seceta provocată de fenomenul El Niño pun presiune asupra producției agricole și aprovizionării cu produse de bază. Potrivit unei analize Reuters, consumatorii cu venituri reduse sunt cei mai afectați, în timp ce specialiștii Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) avertizează asupra unor noi majorări de prețuri.

Prețurile alimentelor ar putea crește și în 2027

Inflația alimentară mondială riscă să se accelereze în ultimele luni ale anului 2026 și să se mențină la un nivel ridicat pe parcursul anului viitor, pe fondul perturbărilor provocate de conflictele militare și al condițiilor meteorologice nefavorabile.

Potrivit Reuters, aprovizionarea cu cereale este afectată de atacurile asupra infrastructurii comerciale, de majorarea tarifelor de transport și de seceta asociată fenomenului El Niño.

Maximo Torero, economistul-șef al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, atrage atenția că efectele acestor probleme ar putea deveni mai vizibile în lunile următoare.

„Toate acestea au pus o presiune considerabilă asupra sistemului”, a declarat reprezentantul FAO.

„Vom observa un impact mai mare spre sfârșitul acestui an, la începutul anului viitor și, posibil, pe parcursul întregului an viitor”, a adăugat acesta.

Datele Băncii Mondiale arată că, în trimestrul încheiat în septembrie, scumpirea alimentelor a depășit rata generală a inflației în 22% dintre cele 150 de țări analizate, comparativ cu 14% în trimestrul anterior.

În același timp, indicele FAO al prețurilor alimentelor a ajuns în septembrie la 136 de puncte, cel mai ridicat nivel înregistrat din noiembrie 2022.

Grâul s-a scumpit cu peste 30%. Creșteri importante și la orez, zahăr și ulei

Majorările de prețuri se resimt deja în mai multe state din Asia, Africa și Orientul Mijlociu, unde alimentele reprezintă o parte importantă din cheltuielile gospodăriilor.

În 2026, prețurile grâului au crescut cu peste 30%, în timp ce orezul s-a scumpit cu 10–13% în principalele țări exportatoare din Asia, în ciuda existenței unor stocuri importante.

În Indonezia, prețurile orezului au atins niveluri record, pe fondul prognozelor privind întârzierea ploilor. În aceeași țară, uleiul vegetal s-a scumpit cu 7% de la începutul anului, deși Indonezia este cel mai mare producător mondial de ulei de palmier.

În Egipt, prețul unei pâini mari nesubvenționate a crescut de la 4 lire egiptene în iulie la aproximativ 5 lire egiptene, echivalentul unei majorări de 25%.

În Emiratele Arabe Unite, uleiul alimentar s-a scumpit cu aproximativ 40%.

India se confruntă, de asemenea, cu majorări importante. Prețurile zahărului, cepei și leguminoaselor au crescut cu peste 10% în septembrie, comparativ cu luna precedentă, din cauza producției agricole insuficiente.

Seceta și cel mai slab sezon musonic din ultimul deceniu au afectat recoltele, iar prețurile zahărului au atins maxime istorice.

Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu afectează aprovizionarea cu alimente

Unul dintre principalii factori care contribuie la scumpirea alimentelor îl reprezintă perturbarea transporturilor internaționale.

Atacurile asupra infrastructurii de cereale din regiunea Mării Negre au afectat livrările de grâu, determinând importatori importanți, precum Egiptul și Indonezia, să caute furnizori alternativi.

În paralel, problemele de securitate din Marea Roșie obligă navele comerciale să utilizeze rute mai lungi și mai costisitoare, ocolind continentul african.

Războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran a dus la majorarea prețurilor combustibililor și a perturbat exporturile de îngrășăminte prin Strâmtoarea Ormuz.

Această situație crește costurile suportate de agricultori, într-un moment în care seceta reduce producția agricolă în mai multe state asiatice.

Pe anumite rute comerciale importante, inclusiv între Marea Neagră și Asia de Sud-Est, tarifele de transport maritim au crescut cu aproximativ 50%, pe fondul scumpirii petrolului și al majorării primelor de asigurare asociate riscurilor de război.

Companiile alimentare se confruntă cu majorarea costurilor de producție

Creșterea prețurilor materiilor prime și a energiei afectează și industria alimentară, unde producătorii sunt nevoiți să suporte cheltuieli tot mai mari.

Manish Tiwary, președintele și directorul general al Nestlé India, a atras atenția că inflația alimentară reprezintă deja o problemă pentru companii și consumatori.

„Creșterea inflației, în special a inflației alimentare, este o realitate”, a declarat acesta, făcând referire la un mediu economic dificil, influențat inclusiv de costurile mai mari ale materiilor prime.

Pentru producătorii de pâine, cheltuielile nu se limitează la prețul făinii.

Sayed Abdel Hamid Mohamed, proprietarul unei brutării din centrul orașului Cairo, a explicat că scumpirile afectează aproape toate etapele producției.

„Dacă angajezi un muncitor calificat, te costă foarte mult”, a declarat acesta.

Potrivit brutarului, electricitatea, apa, drojdia și celelalte materiale utilizate pentru producerea pâinii s-au scumpit.

Companiile care cumpără materii prime prin contracte cu durate de trei până la șase luni se confruntă acum cu prețuri mai mari la reînnoirea acordurilor.

În țările ale căror monede s-au depreciat, impactul este și mai puternic.

Franciscus Welirang, director în cadrul PT Indofood, cea mai mare companie alimentară din Indonezia, a explicat că deprecierea rupiei amplifică efectele majorării costurilor de transport.

Stocurile de cereale încep să fie supuse presiunilor

Specialiștii avertizează că rezervele de cereale acumulate în urma recoltelor bune din anii precedenți ar putea să nu mai ofere aceeași protecție împotriva scumpirilor.

Potrivit FAO, stocurile mondiale record au contribuit până acum la limitarea creșterilor de prețuri, însă această rezervă începe să fie supusă presiunilor.

„Stocurile și recoltele bune din sezoanele precedente au oferit o rezervă de protecție, dar aceste rezerve încep să fie supuse presiunilor”, a explicat Maximo Torero.

Economistul avertizează că, în aceste condiții, majorările prețurilor materiilor prime ar putea deveni mai accentuate.

Un alt factor de risc îl reprezintă revenirea pe piața internațională a unor importatori importanți din Orientul Mijlociu și Africa, care și-au amânat achizițiile după recoltele locale favorabile.

Alexander Karavaytsev, economist principal în cadrul Consiliului Internațional al Cerealelor, consideră că această evoluție ar putea provoca o nouă creștere a cererii.

„În câteva luni, ar putea apărea un nou val semnificativ de cerere, pe măsură ce importatorii revin pe piață”, a declarat acesta.

Riscul unor noi scumpiri rămâne ridicat

Problemele de aprovizionare încep să afecteze direct și activitatea companiilor de procesare.

În Indonezia, mai multe mori de grâu funcționează sub capacitatea normală, din cauza reducerii transporturilor de cereale provocate de războiul dintre Rusia și Ucraina.

Datele companiei Kpler arată că volumul importurilor de grâu sosite în Indonezia a scăzut cu 41% în septembrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, până la 491.000 de tone.

Deocamdată, stocurile de soia și porumb sunt suficiente, însă aprovizionarea viitoare va depinde de producția din Statele Unite și America de Sud.

Prețurile mai ridicate ale petrolului susțin, de asemenea, cotațiile celor două culturi, deoarece sunt utilizate tot mai mult în producția de biocombustibili.

Pentru grâu, sunt anticipate recolte favorabile în emisfera sudică. Cu toate acestea, eventualele probleme de producție în țări exportatoare importante, precum Australia și Argentina, ar putea determina noi majorări de prețuri.

„Există un risc semnificativ de creștere a prețurilor”, a avertizat Alexander Karavaytsev.

În acest context, specialiștii avertizează că inflația alimentară ar putea continua să afecteze consumatorii și în 2027, în special în statele în care veniturile populației sunt reduse, iar alimentele reprezintă o parte importantă a bugetului familial.