Zeci de mii de angajați din construcții ar putea fi concediați. Cristian Erbașu: Constructorii mai au de recuperat peste 1 miliard de euro de la stat

Constructorii români au de recuperat peste 1 miliard de euro de la stat pentru lucrările realizate prin PNRR, iar lipsa unor proiecte care să asigure continuitatea investițiilor ar putea provoca un nou blocaj în sector. Cristian Erbașu avertizează că zeci de mii de angajați riscă să își piardă locurile de muncă, în timp ce salariile din domeniu ar putea scădea.

Constructorii români au de recuperat peste 1 miliard de euro pentru lucrările realizate prin PNRR, atrage atenția Cristian Erbașu

Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) și director general al companiei Construcții Erbașu, a declarat vineri, la conferința „Provocări concurențiale în sectorul construcțiilor”, organizată la Sinaia, că datoriile statului către firmele de construcții au scăzut față de luna septembrie, însă continuă să reprezinte o problemă importantă pentru companii.

Potrivit acestuia, constructorii au de recuperat peste 1 miliard de euro numai pentru proiectele finanțate prin PNRR. La această sumă se adaugă facturile restante pentru alte programe de investiții, inclusiv Anghel Saligny și Programul Operațional de Sănătate, precum și datoriile autorităților locale.

Erbașu atrage atenția că firmele nu știu dacă își vor încasa facturile restante în următoarele șase luni și nici dacă proiectele deja contractate vor continua.

„Faţă de luna septembrie, când am comunicat acele datorii pe care diferitele ministere le aveau către companiile de construcţii, într-adevăr, a scăzut destul de mult datoria. E adevărat că în ultima vreme s-au mai făcut şi alte facturări, e adevărat că sunt şi datorii din partea autorităţilor locale faţă de companiile de construcţii, însă, din păcate, încă datoria este suficient de mare ca să creeze probleme acestor companii.

Din statisticile pe care noi le-am preluat, pe PNRR, ar mai fi ceva un pic mai mult de 1 miliard de euro, însă sunt în continuare datorii destul de mari pe alte proiecte, gen Saligny sau, din câte ştim noi, şi autorităţile locale au destul de mult de plată către companiile de construcţii.

Mai sunt şi plăţi de făcut către companiile care au lucrat pe proiectele care ar urma să continue de acum înainte, de exemplu, pe POS, Programul Operaţional de Sănătate, mai sunt şi alte proiecte, alte planuri de dezvoltare.

Ce este mai neplăcut pentru firmele de construcţii în acel moment este faptul că nu au o predictibilitate pe următoarele şase luni în ceea ce priveşte, pe de o parte, încasarea facturilor restante, iar pe de altă parte, continuarea contractelor şi proiectelor pe care le au contractate”, a declarat Erbaşu.

Numărul insolvențelor din construcții s-a dublat, iar firmele pregătesc disponibilizări

Problemele financiare au început deja să se reflecte în situația companiilor din sector. Potrivit lui Cristian Erbașu, numărul insolvențelor din construcții s-a dublat, după o perioadă în care firmele au avut un volum foarte mare de lucrări.

În prezent, companiile se confruntă cu dificultăți în achitarea obligațiilor către furnizori, bănci și angajați. În plus, investițiile făcute pentru derularea proiectelor nu mai pot fi susținute în aceleași condiții, iar lipsa unor noi contracte le obligă să își reducă personalul.

Cristian Erbașu explică faptul că firmele care nu mai au suficiente lucrări riscă să ajungă într-o situație în care vor fi nevoite să își reducă drastic activitatea.

„Din nefericire, companiile de construcţii, după ce au avut o perioadă de lucru extrem de intensă, au intrat într-o zonă de relaxare, ca să zic aşa, din punct de vedere contractual, lucru care le-a dus într-un blocaj.

Pe de o parte, financiar, sunt puse în situaţia de a rămâne cu datorii către furnizori şi către bănci, poate chiar şi către unii angajaţi, sau datorii cauzate de anumite achiziţii, anumite investiţii, iar, pe de altă parte, această situaţie le va obliga să elibereze foarte mult din personalul pe care îl au”, adaugă Erbaşu.

Potrivit acestuia, unele companii vor ajunge în situația de a-și conserva activitatea, în timp ce firmele care vor continua lucrările ar putea avea dificultăți în menținerea salariilor la nivelurile actuale.

„Vor fi concedieri care vor duce, practic, la o stare de conservare a lor, iar companiile care vor avea în continuare puterea de a continua lucrările îşi vor pune problema dacă vor putea menţine salariile angajaţilor la nivelul la care au fost până acum”, precizează Erbaşu.

Zeci de mii de angajați din construcții și-ar putea pierde locurile de muncă

Președintele Federației Patronatelor Societăților de Construcții avertizează că disponibilizările ar putea fi însoțite și de reduceri salariale, dacă sectorul nu va beneficia de noi proiecte după încheierea investițiilor finanțate prin PNRR.

Acesta susține că problema continuității investițiilor a fost semnalată autorităților încă de acum mai bine de un an, însă măsurile necesare pentru perioada de după PNRR nu au fost pregătite.

„Este posibil să fie şi o astfel de situaţie (concedieri şi scăderi de salarii – n.red.), dacă lucrurile într-adevăr nu se vor redresa şi dacă continuitatea pe care toţi o speram după finalizarea PNRR-ului nu se va realiza. Noi de mult timp, cred că de peste un an, un an şi jumătate, am pus pe tapet această problemă.

Am sesizat atât autorităţile, cât şi presa, prin intermediul presei, am sesizat acest lucru, că trebuie să existe viaţă şi după PNRR. De ce ne era spaimă se pare că nu am scăpat şi s-a confirmat faptul că lucrurile nu au fost pregătite pentru perioada aceasta”, mai afirmă el.

Întrebat câți angajați ar putea fi afectați de concedieri, Cristian Erbașu a estimat că numărul acestora s-ar putea ridica la câteva zeci de mii de persoane.

„E greu de menţionat acum, dar câteva zeci de mii de persoane vor fi cu siguranţă”, a declarat acesta.

Întreruperea finanțărilor poate provoca un blocaj asemănător celui din perioada 2016-2019

Cristian Erbașu consideră că firmele de construcții nu au suficientă capacitate financiară pentru a continua unele proiecte fără finanțare publică sau fără acces la credite bancare. În același timp, reorganizarea companiilor ar putea să nu fie suficientă pentru evitarea disponibilizărilor în masă.

Acesta amintește că PNRR a reprezentat un sprijin important pentru sectorul construcțiilor, însă absența unor programe care să preia investițiile după încheierea acestuia riscă să provoace probleme majore.

Erbașu subliniază că numeroase firme au angajat sute sau chiar mii de oameni pentru a respecta termenele de finalizare a proiectelor, stabilite pentru sfârșitul lunii august. După încheierea acestor lucrări, companiile nu mai au suficiente proiecte pentru a păstra întregul personal.

„Nu realizăm capacitatea companiilor de a susţine unele proiecte pe care le au fără a fi finanţate sau posibilitatea de a fi finanţate de bănci. Iar pe de altă parte, nu ne dăm seama dacă aceste companii au posibilitatea să se reorganizeze, astfel încât să nu fie necesară disponibilizarea în masă.

PNRR-ul a fost un lucru foarte bun pentru zona construcţiilor, dar, în condiţiile în care el nu va fi, nu este, deja se vede, nu este urmat de alte proiecte care să creeze continuitate, poate fi o cauză a unor probleme foarte mari pentru companii.

Gândiţi-vă că sunt companii care au avut sute şi mii de angajaţi, pentru că aceste proiecte trebuiau terminate până la sfârşitul lunii august, angajaţi cu care aceste companii nu mai au ce să facă în această perioadă.

Este o mare problemă de fiecare dată când se trece de la un plan la altul. Şi să ne aducem aminte că şi în 2016 s-a întâmplat acelaşi lucru. S-a terminat vechiul exerciţiu pe Fondul de coeziune şi până s-au amorsat lucrările, din noul exerciţiu a durat aproximativ 2 ani, 3 ani”, mai spune Erbaşu.