Protestele violente continuă în Franța. Sute de mii de persoane au participat la manifestații pentru al patrulea weekend consecutiv

Franța se confruntă cu al patrulea weekend consecutiv de proteste împotriva costului ridicat al vieții. Aproximativ 146.000 de persoane au participat sâmbătă la manifestații, potrivit Ministerului de Interne, iar în mai multe orașe au avut loc confruntări cu poliția. Autoritățile au anunțat aproximativ 350 de arestări, în timp ce organizatorii susțin că numărul protestatarilor a depășit 250.000.

Aproape 150.000 de protestatari în Franța. Participarea a fost sub estimările autorităților

Zeci de mii de francezi au ieșit din nou în stradă sâmbătă, în cadrul celui de-al patrulea weekend consecutiv de manifestații împotriva scumpirilor și a politicilor economice ale guvernului.

Ministerul francez de Interne a anunțat participarea a aproximativ 146.000 de persoane la nivel național, dintre care 46.000 în Paris.

Autoritățile estimaseră inițial că până la 170.000 de oameni ar putea participa la proteste, inclusiv 60.000 în capitală.

Organizatorii au prezentat însă un bilanț diferit, susținând că peste 250.000 de persoane au ieșit în stradă. Chiar și potrivit acestei estimări, participarea a fost mai redusă decât în weekendul precedent, când fuseseră raportate între 320.000 și 500.000 de persoane.

Manifestațiile au fost organizate de studenți și sindicate, principalele revendicări fiind reducerea costului vieții, majorarea salariilor și sprijinirea tinerilor, transmite Deutsche Welle.

Confruntări cu poliția în Paris, Lyon, Marsilia și alte orașe

Deși majoritatea manifestațiilor s-au desfășurat pașnic, incidente violente au fost raportate în Toulouse, Marsilia, Lyon și Bordeaux.

La Paris, un marș autorizat între Place de la République și Place de la Nation s-a desfășurat în mare parte fără incidente.

Tensiunile au apărut ulterior, când aproximativ 200 de persoane descrise de poliție drept violente ar fi atacat forțele de ordine, după arestarea unui bărbat suspectat că a incendiat un tomberon.

În cursul serii, polițiștii au intervenit în anumite zone folosind gaze lacrimogene.

Până sâmbătă seara, Ministerul de Interne raportase aproximativ 350 de arestări la nivel național în legătură cu protestele.

Mișcarea Vestelor Galbene a organizat o manifestație interzisă în Paris

Mișcarea Vestelor Galbene, devenită cunoscută în urmă cu opt ani prin protestele împotriva majorării taxelor pe carburanți, a refuzat să se alăture manifestației studenților.

În schimb, membrii mișcării au organizat un eveniment neautorizat în Place de la Concorde, în apropierea Palatului Élysée.

Două figuri importante ale mișcării, Benjamin Ball și Solene Azelma Sigaux, au fost arestate și plasate în custodia poliției.

Înaintea manifestațiilor, ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, anunțase mobilizarea a 70.000 de polițiști și membri ai forțelor de securitate în întreaga țară, pentru prevenirea violențelor și jafurilor.

Măsurile au fost adoptate după mai multe săptămâni de proteste, unele dintre acestea fiind marcate de confruntări violente.

Cele mai grave incidente au avut loc pe 17 octombrie, când revoltele au provocat pagube de peste un miliard de euro proprietăților publice și private.

De asemenea, joi, în timpul unei greve naționale însoțite de blocaje și alte acțiuni de protest, poliția a efectuat peste 600 de arestări.

Sindicatele cer majorări salariale și reforme fiscale. Guvernul promite măsuri

Nemulțumirile sociale au început cu manifestațiile studenților, care au cerut îmbunătățirea sistemului național de educație.

Ulterior, sindicatele s-au alăturat protestelor, solicitând majorări salariale și reforme fiscale.

Premierul Sébastien Lecornu urmează să se întâlnească luni cu reprezentanții sindicatelor și ai angajaților, în încercarea de a identifica soluții pentru reducerea tensiunilor.

Organizatorii avertizează însă că manifestațiile vor continua dacă autoritățile nu răspund revendicărilor formulate în ultimele săptămâni de salariați, funcționari publici, tineri și pensionari.

Guvernul președintelui Emmanuel Macron a anunțat că intenționează să majoreze salariul minim și să suplimenteze finanțarea școlilor și a personalului didactic.

Aceste măsuri sunt însă dificil de pus în aplicare în contextul situației bugetare a Franței.

Datoria publică a ajuns la aproximativ 119% din PIB, ceea ce limitează posibilitățile de creștere a cheltuielilor într-o economie care este a doua ca mărime din Uniunea Europeană.