România, întrecută de Bulgaria la salariul mediu. Economistul Iulian Lolea avertizează asupra unui risc major

România, întrecută de Bulgaria la salariul mediu. Economistul Iulian Lolea avertizează asupra unui risc major

SURSA FOTO: Dreamstime

Publicat de Alexandra Iana la 9 noiembrie 2026, 15:35

Salariul mediu din Bulgaria l-a depășit ușor pe cel din România, potrivit datelor pentru trimestrul al doilea din 2026, analizate de economistul Iulian Lolea. După o perioadă în care România avea un avantaj salarial de până la 31% față de țara vecină, situația s-a inversat. Economistul indică deprecierea leului, eliminarea facilităților fiscale și restructurările din sectoarele IT și automotive drept principalele cauze ale acestei evoluții.

Bulgaria a depășit România la salariul mediu, exprimat în euro

România a pierdut avantajul salarial pe care îl avea în fața Bulgariei, potrivit unei analize publicate de economistul Iulian Lolea pe Facebook. Datele pentru trimestrul al doilea din 2026 indică faptul că salariul mediu din Bulgaria a ajuns să fie ușor mai mare decât cel din România, atunci când veniturile sunt exprimate în euro.

Schimbarea vine după o perioadă îndelungată în care salariile românilor erau considerabil mai mari decât cele ale angajaților bulgari. Potrivit economistului, diferența maximă dintre cele două țări a fost de 31%, înregistrată în 2019.

În ultimii trei ani, însă, acest avantaj s-a diminuat treptat, până la inversarea raportului dintre salariile medii.

Iulian Lolea identifică trei factori care au contribuit la această evoluție: deprecierea monedei naționale, eliminarea facilităților fiscale pentru anumite categorii de salariați și dificultățile din sectoarele economice care au susținut anterior creșterea veniturilor.

Deprecierea leului, principala cauză a pierderii avantajului salarial

Potrivit economistului, evoluția cursului valutar a avut cel mai important impact asupra comparației dintre salariile medii din cele două țări.

Iulian Lolea arată că raportul EUR/RON a crescut cu aproximativ 8% din 2025, în timp ce Bulgaria a beneficiat de un curs fix înainte de trecerea la moneda euro, în 2026.

În aceste condiții, pentru a păstra diferența salarială față de Bulgaria, salariile din România ar fi trebuit să crească într-un ritm superior.

„Deprecierea leului a avut cea mai mare contributie in pierderea avansului fata de Bulgaria. Daca ai o crestere anuala a cursului EUR/RON de 6%, iar in Bulgaria cresc salariile cu 6%, ritmul de crestere a salariilor din Romania ar trebui sa fie de cel putin 12%, pentru a pastra diferenta. Un asemenea nivel de crestere salariala este foarte greu de atins cu o economie sub presiune, condamnandu-ne la scaderea puterii de cumparare fata de alte tari europene”, a explicat Iulian Lolea.

Astfel, deprecierea leului reduce valoarea salariilor românești atunci când acestea sunt convertite în euro, influențând comparația cu veniturile din Bulgaria.

Eliminarea facilităților fiscale și restructurările din IT și automotive au influențat salariile

Un alt factor menționat de economist îl reprezintă eliminarea facilităților fiscale pentru veniturile salariale din IT&C, agricultură și construcții, începând cu 1 ianuarie 2025.

Potrivit analizei, modificările fiscale au dus la scăderea unor salarii sau la creșteri marginale, în condițiile în care angajatorii au fost nevoiți să suporte diferențele rezultate din eliminarea facilităților.

În paralel, sectoarele IT&C și automotive, care au avut o contribuție importantă la creșterea salariilor din România în anii anteriori, au traversat procese de restructurare.

Iulian Lolea pune aceste evoluții pe seama instabilității din România, dar și a dificultăților cu care industriile respective se confruntă la nivel european și global.

În analiza sa, economistul arată că efectele cumulate ale modificărilor fiscale, restructurărilor și evoluției cursului valutar au contribuit la diminuarea diferenței salariale dintre România și Bulgaria.

Avertisment pentru România. Stabilitatea fiscală și încrederea investitorilor, esențiale pentru puterea de cumpărare

Economistul atrage atenția că evoluția veniturilor românilor este strâns legată de stabilitatea fiscal-bugetară și de capacitatea României de a menține încrederea investitorilor.

În opinia sa, lipsa unor măsuri care să asigure echilibrul finanțelor publice poate afecta puterea de cumpărare în raport cu alte state europene.

„Este exact ceea ce trebuie sa intelegem: fara stabilitate fiscal-bugetara si fara castigarea increderii investitorilor, nu vom putea avea putere de cumparare importanta”, avertizează Iulian Lolea.

Acesta subliniază și importanța păstrării ratingului României în categoria recomandată investițiilor, precum și necesitatea echilibrării finanțelor publice.

„Rating-ul investment-grade trebuie aparat cu orice pret, finantele publice trebuie echilibrate, altfel puterea noastra de cumparare se va diminua semnificativ si ne vom uita cu invidie la ce am avut in anii 2025/2026”, a transmis economistul.

Analiza lui Iulian Lolea evidențiază astfel riscurile pe care instabilitatea economică și deprecierea monedei naționale le pot avea asupra evoluției salariilor și a puterii de cumpărare a românilor.

Informații articol
Despre autor
Alexandra Iana

Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.