România se confruntă cu o problemă economică imensă. Radu Georgescu trage un semnal de alarmă: Duce la prăbușirea monedei și hiperinflație

Economistul Radu Georgescu atrage atenția asupra unei probleme economice majore cu care se confruntă România, dar despre care, în opinia sa, se discută prea puțin în spațiul public. Este vorba despre deficitul de cont curent, care ar fi ajuns la 200 de miliarde de euro în ultimii 10 ani. Economistul susține că această situație ridică semne de întrebare privind modul în care România reușește să își acopere ieșirile masive de bani și avertizează asupra riscurilor pe termen lung pentru economie și moneda națională.

Radu Georgescu atrage atenția asupra unei probleme economice majore cu care se confruntă România

Într-un mesaj publicat pe Facebook, Radu Georgescu a explicat că, în ultimul deceniu, din România au ieșit 200 de miliarde de euro, sumă calculată pe baza deficitului de cont curent. În estimarea sa, această valoare include și banii trimiși în țară de românii din diaspora.

Economistul a realizat și o estimare pentru întregul an 2026, folosind informațiile din ultimul raport al Băncii Naționale a României (BNR), aferent lunii august 2026.

Acesta consideră că situația trebuie privită prin comparație cu funcționarea unei familii sau a unei companii, unde există permanent intrări și ieșiri de bani. În opinia sa, problema României este că în fiecare an pleacă din economie sume foarte mari, iar întrebarea esențială este cum reușește țara să evite, în continuare, intrarea în incapacitate de plată.

„România are o problemă economică imensă. Dar nu vorbește nimeni la TV sau în media. Hai să vorbim noi. În ultimii 10 ani din România au ieșit 200 de miliarde de euro (deficit de cont curent) !!

Această sumă ține cont și de banii aduși de diaspora în România. Pentru 2026 am estimat deficitul de cont curent pe 2026 ținând cont de ultimul raport BNR pe august 2026. O țară este ca orice familie sau firmă.

Intră bani și ies bani. Văd în România că nu se întreabă nimeni cum naiba nu dă faliment România. Când ies zeci de miliarde de euro în fiecare an. Îți explic mai jos”, a scris acesta pe Facebook.

România s-a împrumutat cu 148 de miliarde de euro în ultimii 10 ani

Unul dintre argumentele prezentate de Radu Georgescu este evoluția datoriei externe a României. Potrivit cifrelor menționate de economist, în august 2026, datoria externă a țării ajunsese la 238 de miliarde de euro.

Prin comparație, în decembrie 2015, aceasta era de numai 90 de miliarde de euro. Diferența dintre cele două valori arată o creștere de 148 de miliarde de euro în aproximativ un deceniu.

Economistul susține că, în ultimii 10 ani, România s-a împrumutat mai mult decât în întreaga sa istorie de până atunci. Această evoluție este importantă în contextul deficitului de cont curent, deoarece împrumuturile externe au reprezentat principala sursă prin care au fost acoperite ieșirile de bani din țară.

Pe lângă credite, România a beneficiat și de fonduri europene și de investiții străine directe. În ultimul deceniu, țara a primit de la Uniunea Europeană o sumă netă de 40 de miliarde de euro.

În ceea ce privește investițiile directe externe, economistul estimează că în România au intrat, în numerar, aproximativ 10 miliarde de euro în aceeași perioadă.

Pe baza acestor date, Radu Georgescu apreciază că aproximativ 75% din deficitul de cont curent a fost acoperit prin credite, în timp ce 20% a fost finanțat din bani proveniți de la Uniunea Europeană.

Astfel, în interpretarea economistului, România nu a ajuns până acum într-o situație economică mult mai gravă tocmai pentru că a continuat să se împrumute și a beneficiat de finanțare europeană.

„În august 2026 datoria externă a României este de 238 de miliarde de euro. În decembrie 2015 datoria externă a României era de 90 de miliarde de euro. Deci în 10 ani România s-a împrumutat 148 de miliarde de euro !!!

In 10 ani, România s-a împrumutat mai mult decât s-a împrumutat în toată istoria sa !!! De asemenea, în 10 ani România a primit de la UE o sumă netă de 40 de miliarde de euro.

Iar din investiții directe externe, în numerar, în 10 ani au intrat 10 miliarde de euro. Deci, pe românește, România nu dă faliment, încă, deoarece 75% din deficit este acoperit din credite. Iar 20% sunt bani de la UE.

Probabil știi că toată lumea presează România să reducă creditele (UE, agențiile de risc). Iar fondurile PNRR se termină și fondurile anuale primite de la UE se diminuează”, a mai scris economistul.

Fondurile europene se reduc, iar România este presată să ia mai puține credite

Radu Georgescu atrage atenția și asupra faptului că actualul model de finanțare nu poate continua la nesfârșit în aceleași condiții.

România este presată să reducă împrumuturile atât de către Uniunea Europeană, cât și de agențiile internaționale de rating. În același timp, fondurile disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se apropie de final, iar sumele anuale primite de la Uniunea Europeană sunt în diminuare.

În aceste condiții, economistul consideră că problema deficitului de cont curent devine cu atât mai importantă, deoarece România trebuie să găsească alte surse de finanțare pentru a acoperi diferența dintre banii care intră în țară și cei care ies.

Acesta susține că deficitul de cont curent este mult mai important decât deficitul bugetar, deși în România discuțiile publice se concentrează în principal asupra celui din urmă.

„Deficitul de cont curent este mult mai important decât deficitul bugetar. Desi in Romania foarte multi vorbesc de deficitul bugetar”, a notat acesta.

De ce Japonia, Italia și Spania își permit datorii publice mari

Pentru a explica diferența dintre România și alte economii europene sau dezvoltate, Radu Georgescu face referire la state care au datorii publice de peste 100% din PIB, precum Japonia, Italia și Spania.

Potrivit economistului, simpla existență a unei datorii publice foarte mari nu reprezintă neapărat o problemă insurmontabilă pentru o țară. Aceste economii își permit asemenea niveluri ale datoriei deoarece înregistrează intrări importante de bani.

Ca exemple, acesta menționează excedentele de cont curent înregistrate în 2025:

• Japonia a avut un excedent de 212 miliarde de dolari;
• Spania a înregistrat un excedent de 50 de miliarde de euro;
• Italia a avut un excedent de 27 de miliarde de euro.

În opinia lui Radu Georgescu, aceste state își pot permite să înregistreze deficite bugetare deoarece economiile lor atrag sume importante de bani din exterior.

Situația României ar fi diferită. Economistul descrie trei probleme principale: ieșirile foarte mari de bani din țară, împrumuturile de proporții și modul în care sunt cheltuite resursele financiare.

Prin urmare, comparația cu Japonia, Italia și Spania nu ar trebui făcută exclusiv în funcție de nivelul datoriei publice, ci și prin prisma fluxurilor financiare care intră și ies din fiecare economie.

„Sunt țări cu datorii publice de peste 100% din PIB (Japonia, Italia, Spania etc.). Da. Dar aceste țări își permit aceste datorii. Japonia a avut un excedent de cash (surplus de cont curent) în 2025 de 212 miliarde de dolari !!!

Spania, un excedent de 50 de miliarde de euro. Italia, un excedent de 27 de miliarde de euro. Aceste țări pot avea ce deficit bugetar vor, deoarece le intră mulți bani în țară.

Diferența dintre aceste țări și România este imensă. Din România ies o grămadă de bani. Se împrumută sume imense de bani. Și se cheltuiesc aiurea banii”, a subliniat economistul.

Avertisment privind riscul de depreciere a leului și hiperinflație

În partea finală a mesajului său, economistul formulează un avertisment privind posibilele consecințe ale unui deficit de cont curent foarte mare și persistent.

Radu Georgescu afirmă că, după ce a citit zeci de cărți de economie, a ajuns la concluzia că, din punct de vedere statistic, în toate cazurile din istoria planetei în care au existat deficite de cont curent imense, acestea au dus la prăbușirea monedei naționale și la hiperinflație.

Ca exemplu recent, acesta indică Turcia, unde, în urmă cu aproximativ cinci ani, autoritățile nu au mai reușit să gestioneze deficitul de cont curent.

Potrivit cifrelor prezentate de economist, în următorii cinci ani, cursul euro/liră turcească a crescut de cinci ori, iar inflația cumulată a ajuns la 300%.

Pornind de la acest exemplu, Radu Georgescu ridică problema momentului în care România ar putea ajunge într-o situație asemănătoare. În opinia sa, dezechilibrul dintre banii care ies din țară și resursele care intră în economie nu poate fi menținut la nesfârșit.

Economistul avertizează că actuala anomalie a deficitului de cont curent poate continua doar până în momentul în care mecanismele care o susțin nu vor mai funcționa.

„Eu am citit zeci de cărți de economie. Statistic, in istoria planetei Pamant în 100% din cazuri, deficitele de cont curent imense duc la prăbușirea monedei interne și la hiperinflație.

Ultimul caz a fost Turcia, acum 5 ani, când nu au mai putut gestiona deficitul de cont curent. În 5 ani cursul euro/liră a crescut de 5 ori.

Iar inflația cumulată este de 300%. Întrebarea este când se va întâmpla acest lucru în România. Anomalia deficitului de cont curent merge până într-o zi. Când nu mai merge. Să fie economie!”, a conchis aceesta.

Postarea poate fi vizualizată aici.