Europa riscă să intre într-o perioadă cu producție redusă de energie eoliană și solară. Prețurile electricității ar putea crește puternic

Europa se confruntă cu riscul unei perioade prelungite în care producția de energie eoliană și solară ar putea scădea semnificativ, pe fondul vremii înnorate, temperaturilor scăzute și lipsei vântului. Situația ar putea pune presiune asupra sistemelor energetice europene, ar putea determina creșterea prețurilor la electricitate și ar putea accentua dependența de sursele de energie poluante, utilizate pentru a acoperi deficitul de producție.

Perioadele caracterizate de temperaturi scăzute, cer predominant înnorat și vânt slab pot deveni o problemă pentru producția de energie electrică

Energia solară, considerată una dintre cele mai rapide și mai ieftine modalități de producere a electricității, a contribuit la economisirea a 42,9 miliarde de euro din importurile de gaze ale Uniunii Europene de la începutul războiului din Iran, izbucnit pe 28 februarie.

Cu toate acestea, perioadele caracterizate de temperaturi scăzute, cer predominant înnorat și vânt slab pot deveni o problemă pentru producția de energie electrică. Riscul este cu atât mai important în sezonul rece, când consumul crește, iar gospodăriile au nevoie de mai multă energie pentru încălzire.

Ce înseamnă fenomenul „dunkelflaute” și de ce afectează producția de energie

Fenomenul cunoscut sub denumirea germană de „dunkelflaute”, care se traduce prin acalmie întunecată, descrie o perioadă prelungită în care producția de energie eoliană și solară este redusă sau aproape inexistentă. Acesta apare atunci când vântul lipsește, iar lumina solară este insuficientă pentru a asigura producția obișnuită a centralelor și instalațiilor regenerabile.

Astfel de episoade sunt întâlnite, de regulă, în nordul Europei, în intervalul octombrie-februarie. Zilele scurte, nebulozitatea accentuată și ceața favorizează apariția fenomenului.

Problema este amplificată de faptul că această perioadă coincide cu sezonul în care cererea de electricitate crește. Temperaturile scăzute determină gospodăriile și companiile să consume mai multă energie pentru încălzire, tocmai când producția eoliană și solară poate fi afectată.

Episoadele care se întind pe mai multe zile sunt rare, însă consecințele lor pot fi importante. În astfel de situații, rețelele electrice europene ajung să depindă într-o măsură mai mare de surse de rezervă, care sunt mai costisitoare. Printre acestea se numără centralele pe gaze naturale.

Efectele asupra pieței energiei pot fi observate și în evoluția prețurilor. Potrivit estimărilor Bloomberg, prețurile energiei electrice pentru ziua următoare în Germania au depășit 300 de euro pe megawatt-oră joi, 29 octombrie 2026. Nivelul era de aproximativ două ori mai mare decât media lunii octombrie.

În intervalul de vârf al consumului din timpul serii, tarifele au trecut chiar de 500 de euro pe megawatt-oră, ceea ce evidențiază presiunea pe care perioadele cu producție redusă de energie regenerabilă o pot exercita asupra pieței.

Producția panourilor solare scade în zilele înnorate. Gospodăriile ajung să importe mai multă energie

Vremea nefavorabilă afectează inclusiv gospodăriile care au investit în instalarea panourilor solare, în speranța reducerii facturilor la electricitate.

Un locuitor din Marea Britanie, care deține un sistem format din 12 panouri solare, cu o capacitate totală de 6,36 kW, a prezentat pentru Euronews Earth date privind producția și consumul locuinței sale.

Miercuri, 4 noiembrie 2026, sistemul fotovoltaic a produs numai 10,90 kWh de energie electrică. În aceste condiții, gospodăria a fost nevoită să preia din rețeaua publică încă 27,40 kWh pentru a-și acoperi necesarul de consum.

Situația s-a înrăutățit joi, 5 noiembrie, când cerul a fost înnorat pe tot parcursul zilei. Producția panourilor a coborât la numai 2,40 kWh, iar cantitatea de energie electrică importată din rețea a ajuns la 20,60 kWh.

Locuința este dotată și cu o baterie de stocare cu o capacitate de 11,52 kWh. Aceasta este încărcată pe timpul nopții, când tariful energiei electrice este mai mic, pentru ca energia acumulată să poată fi utilizată ulterior.

Proprietarul sistemului, care a preferat să rămână anonim, a explicat că producția de electricitate a devenit foarte redusă în această perioadă.

Acesta s-a declarat dezamăgit de cantitatea mare de energie pe care gospodăria trebuie să o importe din rețea, în condițiile în care instalarea sistemului solar a presupus o investiție de mii de lire sterline. Totuși, proprietarul consideră că situația se va îmbunătăți atunci când norii se vor risipi și panourile vor putea beneficia din nou de mai multă lumină solară.

Energia hidroelectrică poate compensa reducerea producției solare

La nivelul Uniunii Europene, ponderea energiei solare în producția totală de electricitate a înregistrat o scădere importantă între începutul verii și toamnă.

În iunie, energia solară reprezenta 25,4% din producția totală de electricitate a UE. În octombrie, ponderea acesteia coborâse la 13,2%.

Cu toate acestea, reducerea duratei zilei și temperaturile scăzute nu înseamnă că panourile fotovoltaice nu mai pot produce energie. Acestea funcționează pe baza luminii solare, nu a căldurii, ceea ce înseamnă că pot genera electricitate inclusiv în zilele reci.

Potrivit furnizorului britanic Good Energy, sistemele solare instalate pe locuințele din Marea Britanie pot asigura iarna aproximativ 25-35% din producția anuală de electricitate.

În plus, diminuarea producției solare coincide, de regulă, cu o creștere a producției de energie hidroelectrică. Aceasta a început să înregistreze o evoluție ascendentă în Uniunea Europeană din octombrie anul trecut.

Energia solară are un rol important și în perioadele în care temperaturile cresc foarte mult. În timpul valurilor de căldură, consumul de electricitate se majorează pe fondul utilizării mai intense a aparatelor de aer condiționat și a ventilatoarelor.

Potrivit grupului de analiză energetică Ember, în timpul valului de căldură de la sfârșitul lunii iunie, cererea zilnică de electricitate a crescut semnificativ în mai multe state europene.

Cele mai mari creșteri menționate au fost:

• Italia: 28%;
• Ungaria: 23%;
• Franța: 14%;
• Spania: 13%.

În aceeași perioadă, producția zilnică medie de energie solară a crescut cu 17% în Franța și Ungaria și cu 5% în Spania. În Italia, producția zilnică medie de energie solară a rămas la același nivel.

Aceste evoluții arată că energia solară poate contribui la acoperirea cererii suplimentare de electricitate tocmai în perioadele în care temperaturile ridicate determină creșterea consumului.

Seceta și valurile de căldură afectează și alte surse de energie

Problemele legate de condițiile meteorologice nu se limitează la energia eoliană și solară. Sursele de energie care utilizează cantități mari de apă, precum centralele pe cărbune, hidrocentralele și centralele nucleare, pot întâmpina dificultăți în timpul secetei și al valurilor de căldură.

Un exemplu este Polonia, care în luna august a fost nevoită să reducă producția centralelor pe cărbune după ce nivelul fluviului Vistula a coborât până la valori critice.

Decizia a determinat eliminarea temporară din sistemul energetic al țării a unei capacități de 1,3 GW. Această cantitate de energie ar fi fost suficientă pentru alimentarea a peste un milion de gospodării.

Prin urmare, condițiile meteorologice extreme pot afecta simultan mai multe categorii de producători de energie. În perioadele cu vânt slab și cer înnorat, producția eoliană și solară poate scădea, în timp ce seceta și temperaturile ridicate pot pune presiune inclusiv asupra centralelor care depind de resursele de apă.

Pentru sistemele energetice europene, aceste situații reprezintă o provocare suplimentară, deoarece reducerea producției unor surse de energie poate coincide cu o creștere a consumului și cu necesitatea utilizării unor surse de rezervă mai costisitoare.