Pensii mai mari pentru români din 2027. Există o diferență importantă între indexare și majorare

Discuțiile privind creșterea pensiilor în 2027 readuc în atenție diferența dintre indexare și majorare, două mecanisme care pot influența veniturile pensionarilor din România. Autoritățile analizează posibilitatea reluării indexării de la 1 ianuarie 2027, după doi ani în care acest mecanism a fost suspendat. Deși ambele noțiuni sunt asociate cu acordarea unor sume mai mari, ele nu au întotdeauna aceeași semnificație. Diferențele privesc atât modul de calcul, cât și motivele pentru care sunt modificate pensiile.

Cum se calculează indexarea pensiilor și ce prevede legislația

Indexarea pensiilor reprezintă mecanismul prin care veniturile pensionarilor sunt ajustate în funcție de anumiți indicatori economici, pentru a limita efectele inflației asupra puterii de cumpărare. Această ajustare urmărește să compenseze, cel puțin parțial, creșterea costurilor suportate de beneficiarii sistemului public de pensii.

Atunci când prețurile alimentelor, medicamentelor sau utilităților cresc, o pensie care rămâne la aceeași valoare permite achiziționarea unei cantități mai mici de produse și servicii. Prin indexare, statul urmărește reducerea acestei pierderi de putere de cumpărare.

În România, articolul 84 din Legea nr. 360/2023 reglementează actualizarea anuală a valorii punctului de referință (VPR), utilizat pentru stabilirea pensiilor contributive. Potrivit formulei legale, VPR se majorează în luna ianuarie cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.

Calculul utilizează indicatorii definitivi publicați de Institutul Național de Statistică (INS). Prin urmare, actualizarea pensiilor nu depinde exclusiv de evoluția prețurilor, ci include și o componentă determinată de creșterea reală a salariilor.

Ce diferență există între indexarea și majorarea pensiilor

Deosebirea dintre indexarea și majorarea pensiilor rezultă în principal din mecanismul care determină creșterea veniturilor și din obiectivul urmărit prin aplicarea acestuia. Indexarea presupune utilizarea unei formule prevăzute de legislație, în timp ce majorarea poate avea mai multe cauze.

În cazul indexării, ajustarea este calculată pe baza indicatorilor economici stabiliți prin lege. Scopul principal îl constituie protejarea puterii de cumpărare, chiar dacă formula aplicabilă în România ia în considerare și evoluția reală a câștigurilor salariale.

Majorarea are o semnificație mai largă și desemnează orice creștere a cuantumului pensiei. Aceasta poate interveni ca urmare a indexării, a modificării legislației, a unei recalculări sau a valorificării unor venituri și perioade de cotizare care nu au fost incluse anterior în stabilirea drepturilor.

Spre exemplu, o decizie a statului de a crește pensiile cu încă 10%, separat de formula anuală de indexare, ar reprezenta o majorare suplimentară. Din punct de vedere tehnic, indexarea constituie la rândul său o formă de majorare, însă cele două expresii nu indică obligatoriu aceeași procedură.

Câți bani ar putea primi pensionarii în plus. Simulări pentru creșteri de 7% și 10%

Diferențele dintre cele două mecanisme pot fi ilustrate prin calcule aplicate unor pensii cu valori cuprinse între 1.500 și 4.000 de lei, utilizând două procente ipotetice de creștere. Primul scenariu presupune o indexare de 7%, iar al doilea o majorare de 10%, calculată separat asupra pensiei inițiale.

Notă: Procentele de 7% și 10% sunt utilizate exclusiv pentru exemplificare și nu reprezintă creșteri aprobate pentru anul 2027.

Valorile prezentate sunt orientative și rezultă din aplicarea directă a procentelor asupra pensiilor existente. Simulările nu includ eventualele particularități ale formulei de calcul și nici efectele impozitelor sau contribuțiilor.

În sistemul public, indexarea pensiilor contributive se realizează prin actualizarea valorii punctului de referință. Pensia rezultată este determinată de numărul de puncte acumulat de fiecare beneficiar.

De ce o pensie mai mare nu garantează și o putere de cumpărare mai ridicată

Creșterea valorii unei pensii nu înseamnă obligatoriu că beneficiarul își poate permite mai multe produse și servicii, deoarece rezultatul depinde și de evoluția prețurilor. Diferența poate fi observată prin compararea procentului de creștere a venitului cu rata inflației.

În cazul unei pensii lunare de 3.000 de lei, o scumpire generală de 10% ar necesita un venit de 3.300 de lei pentru menținerea aceleiași puteri de cumpărare.

Dacă pensia ar fi indexată cu 7%, suma încasată ar ajunge la 3.210 lei. Pensionarul ar primi astfel încă 210 lei lunar, însă creșterea nu ar compensa integral majorarea prețurilor luată în calcul.

Într-un scenariu diferit, o creștere a pensiei cu 12% ar duce venitul lunar la 3.360 de lei. În această situație, majorarea ar depăși inflația ipotetică de 10%, ceea ce ar însemna un câștig real al puterii de cumpărare.

Din acest motiv, analiza economică distinge între creșterea nominală, exprimată prin suma suplimentară încasată, și creșterea reală, determinată după luarea în considerare a inflației.

Ce se discută despre indexarea pensiilor de la 1 ianuarie 2027

Reluarea indexării pensiilor în 2027 este analizată după suspendarea mecanismului anual în 2025 și 2026, perioadă în care valoarea punctului de referință a fost menținută la 81 de lei. La începutul lunii noiembrie 2026, reprezentanții Guvernului au abordat posibilitatea aplicării unei noi creșteri începând cu 1 ianuarie.

Premierul Luca Niculescu a declarat, pe 3 noiembrie, că reluarea indexării este probabilă, însă stabilirea unui procent definitiv depinde de evaluarea situației bugetare. Potrivit Agerpres, șeful Executivului a afirmat:

„Va exista o indexare a pensiilor, cel mai probabil de la 1 ianuarie 2027”, a afirmat premierul.

La rândul său, ministrul Muncii, Florin Manole, a adus în discuție o posibilă creștere de 7,3%. Procentul reprezintă, în această etapă, o propunere și nu o măsură aprobată definitiv de Guvern.

Aplicarea ipotetică a unui procent de 7,3% ar însemna 146 de lei în plus pentru o pensie de 2.000 de lei și 219 lei pentru una de 3.000 de lei. Aceste valori reprezintă exclusiv simulări și nu constituie drepturi de pensie deja stabilite.

Pensionarii trebuie să depună cereri pentru indexarea pensiilor?

Aplicarea unei indexări generale prevăzute de lege nu presupune depunerea unor solicitări individuale din partea pensionarilor, deoarece actualizarea valorii punctului de referință este realizată prin sistemul public de pensii. Beneficiarii nu trebuie, așadar, să solicite separat această ajustare.

Procedura diferă în situațiile în care pensionarul solicită o recalculare individuală. În funcție de motivele invocate, pot fi necesare documente suplimentare care să dovedească venituri sau perioade de cotizare nevalorificate anterior.

O altă distincție privește ajutoarele financiare acordate ocazional pensionarilor cu venituri reduse. Aceste forme de sprijin nu sunt echivalente cu indexarea pensiilor și nu determină automat modificarea permanentă a cuantumului lunar.

Astfel, acordarea unui ajutor de câteva sute de lei, într-o singură plată sau în mai multe tranșe, reprezintă o măsură de sprijin financiar distinctă de actualizarea valorii punctului de referință.