Vârsta de pensionare trebuie să crească în România, spune Ilie Bolojan: „Nu putem spera să ne fie mai bine dacă nu muncim mai mult”

România trebuie să majoreze vârsta de pensionare pentru categoriile profesionale care beneficiază în prezent de retragerea anticipată din activitate și să adopte politici clare de stimulare a muncii, a atras atenția fostul premier Ilie Bolojan, președintele PNL.

Ilie Bolojan cere creșterea vârstei de pensionare și măsuri ferme pentru stimularea muncii: „Pensionarea la 48 de ani nu mai poate fi susținută de economie”

Ilie Bolojan a avertizat că menținerea retragerii din activitate la vârste fragede este nesustenabilă din punct de vedere economic și a subliniat că reformele trebuie extinse dincolo de sfera magistraturii, în contextul în care competiția globală pune presiune pe întreaga Europă.

Ilie Bolojan a arătat că redresarea economică nu se poate baza exclusiv pe tăierea cheltuielilor bugetare, fiind imperativă prelungirea perioadei active a cetățenilor pe piața muncii.

Românii au o durată a vieții active mult mai redusă comparativ cu media europeană și cea asiatică

Liderul PNL a atras atenția asupra decalajelor majore dintre România și alte regiuni ale lumii în ceea ce privește numărul total de ani petrecuți în activitate, subliniind că un român muncește în medie doar 32 de ani, în timp ce europenii ajung la 40 de ani, iar asiaticii la 45 de ani, aspect care afectează direct competitivitatea economică a țării.

„Poate nu sună bine ceea ce spun, dar vă rog să vă gândiți că noi lucrăm în economia românească, în perioada de viață activă, un român, 32 de ani, astea sunt datele.

Europenii lucrează între 38 și 40 de ani, asiaticii, 45 de ani, în termeni de competitivitate”, a declarat Bolojan.

Economia națională nu mai poate finanța retragerile premature din activitate

Fostul prim-ministru a evidențiat pentru Spotmedia.ro pierderea avantajului tehnologic al Europei în fața concurenței venite din China și a susținut că singura opțiune viabilă pentru conservarea nivelului de trai o reprezintă stimularea muncii și eliminarea definitivă a pragului de pensionare la 48 de ani:

„Gândiți-vă că oricât ai gândi în termeni de tehnologie, în momentul în care nu mai ai un avantaj tehnologic, ceea ce Europa nu prea îl mai are, dacă nu vii cu măsuri care să încurajeze munca, să muncim mai mult, asta este situația.

Domnule, nu ne mai putem pensiona, nu mai putem susține sisteme de pensionare la 48 de ani”, a afirmat liderul PNL.

Vârsta de pensionare trebuie diferențiată în funcție de riscul real al activității prestate

Referindu-se la extinderea reformelor în afara sistemului judiciar, Bolojan a explicat că trebuie făcută o demarcație clară între personalul expus la riscuri majore sau efort fizic intens și angajații care ocupă funcții de birou sau de pază în instituții administrative liniștite, aceștia din urmă trebuind să activeze până la vârsta standard de 65 de ani.

„Dimpotrivă, trebuie luate măsuri ca și în celelalte domenii și nu trebuie să fugim de asta.

Trebuie crescută vârsta de pensionare, pentru că una este, iertați-mă, să fii la Jandarmerie, în Piața Victoriei, să se dea cu bucăți din caldarâm în tine și să stai cu țestoasele respective pe tine, și alta este să fii la sediul unei Curți de Conturi sau al unei instituții relativ liniștite, în pază, în reședințele de județ din România.

Acolo poți să ieși la pensie la 65 de ani”, a explicat Bolojan.

Potrivit acestuia, actualele regimuri speciale nu își găsesc justificarea pentru toți beneficiarii lor, impunându-se o regândire a criteriilor pe baza cărora se acordă facilitățile.

Creșterea productivității și stoparea risipei sunt indispensabile pentru depășirea crizei bugetare

În opinia fostului premier, decidenții politici trebuie să renunțe la discursul populist și să abordeze cu responsabilitate realitatea economică, el subliniind că bunăstarea nu poate fi obținută fără o muncă sporită, o productivitate crescută, combaterea risipei și recompensarea directă a performanței.

„Realitatea va bate retorica și această realitate nu poate fi ocolită. (…)

Ar trebui să tratăm lucrurile serios, în termeni de competitivitate economică, să înțelegem că nu ne poate fi mai bine dacă nu muncim mai mult, dacă nu suntem mai productivi, dacă nu eliminăm risipa, dacă nu premiem munca și sancționăm nemunca.

Adică lucrurile astea, dacă nu se pun în practică, nu putem să sperăm că ne va fi mai bine”, a afirmat președintele PNL.

Ilie Bolojan a mai punctat că măsurile din piața muncii trebuie însoțite de extinderea învățământului profesional și de reducerea deficitelor bugetare mari acumulate de România, pași obligatorii pentru orice guvernare care dorește să consolideze finanțele publice.