România vrea să păstreze trupele americane pe teritoriul său. Luca Niculescu explică de ce costurile nu trebuie să fie un obstacol: Lipsa securității ne-ar costa mai mult

Premierul Luca Niculescu a declarat joi seară, 5 noiembrie, că România susține menținerea trupelor americane pe teritoriul național, poziție împărtășită de Președinție, Guvern și majoritatea Parlamentului. Șeful Executivului a confirmat că a discutat cu oficialii americani despre prezența militară a Statelor Unite în România. El a subliniat că investițiile în securitate sunt necesare, chiar dacă presupun cheltuieli importante. Premierul a abordat și proiectele de apărare împotriva dronelor, securitatea Mării Negre și verificările privind achizițiile militare prin programul SAFE.

România susține menținerea trupelor SUA. Premierul confirmă discuțiile cu oficialii americani

Menținerea trupelor SUA în România reprezintă o prioritate pentru autoritățile de la București, iar premierul Luca Niculescu a confirmat că această temă a fost discutată cu subsecretarul american pentru Război, Elbridge Colby, în contextul dezbaterilor privind efectivele militare americane din Europa.

Întrebat la Antena 3 dacă i-a solicitat oficialului american să renunțe la retragerea militarilor din România și să restabilească efectivele anterioare, șeful Guvernului a precizat că discuțiile au vizat importanța strategică a prezenței americane pe teritoriul național.

Premierul a apreciat că reprezentantul administrației americane înțelege rolul României în arhitectura de securitate regională, dar a arătat că o decizie definitivă privind efectivele militare urmează să fie luată.

„Cred că înțelege foarte bine situația în care ne aflăm și că prezența strategică americană în România este importantă nu doar pentru țara noastră, ci și pentru interesele strategice ale Statelor Unite. Vom vedea care va fi decizia, dar discuțiile au fost foarte bune.

Mesajul cu care a venit Ebridge Colby, a fost: Europa să-și asume mai mult din apărarea convențională, iar Europa trebuie să își asume mai mult din apărare”, a declarat Luca Niculescu.

România pregătește un proiect de 200 de milioane de euro cu Ucraina pentru apărarea împotriva dronelor

România intenționează să își consolideze sistemele de apărare împotriva dronelor rusești printr-un proiect comun cu Ucraina, estimat la aproximativ 200 de milioane de euro, în condițiile în care amenințările aeriene continuă să afecteze securitatea regională.

Luca Niculescu a explicat că experiența acumulată de specialiștii ucraineni în timpul războiului poate contribui la dezvoltarea capacităților de apărare. Premierul a evidențiat și sprijinul oferit de forțele aliate pentru identificarea și neutralizarea dronelor.

„După cum știți, vom dezvolta un proiect de aproximativ 200 de milioane de euro împreună cu Ucraina. Din nefericire, războiul a făcut ca cei mai buni specialiști în acest domeniu să ajungă în zona respectivă.

Avem și o prezență aliată puternică, care ne ajută să identificăm mai rapid dronele și să le doborâm. Amintiți-vă cum era situația la început și cum este acum. România a făcut progrese în acest domeniu, dar, evident, trebuie să facem mai mult”, a afirmat șeful Executivului.

Șeful Executivului le-a mulțumit militarilor români pentru activitatea desfășurată în protejarea spațiului aerian și a regiunii, subliniind că progresele înregistrate trebuie continuate prin dezvoltarea capacităților naționale de apărare.

Luca Niculescu explică de ce România trebuie să suporte cheltuielile pentru securitate

Costurile asociate menținerii trupelor americane în România au fost abordate și din perspectiva capacității financiare a statului, premierul susținând că absența unor garanții de securitate ar genera consecințe mult mai costisitoare.

Luca Niculescu a invocat cooperarea instituțională în domeniul apărării și a amintit de votul rapid al Parlamentului pentru utilizarea bazelor militare românești în cadrul operațiunilor logistice americane.

Premierul a prezentat această decizie drept un exemplu al consensului dintre principalele instituții ale statului în privința securității naționale.

„Evident că securitatea are un preț, dar prețul pe care l-am plăti fără a avea securitate ar fi mai mare. ă amintiți că, atunci când a început operațiunea «Epic Fury» și Statele Unite au solicitat deschiderea bazelor pentru operațiunile logistice ale avioanelor americane, Parlamentul a votat în mai puțin de 24 de ore. Faptul că ne gândim la propria securitate îi implică pe toți factorii de decizie. Așa cum spuneam, securitatea costă, dar lipsa ei ne-ar costa mult mai mult”, a precizat premierul.

România cooperează cu Bulgaria și Turcia pentru protejarea Mării Negre

Securitatea Mării Negre reprezintă o altă componentă a cooperării militare regionale, în condițiile în care atacurile asupra navelor și riscurile generate de războiul declanșat de Rusia continuă să afecteze zona.

Premierul Luca Niculescu a condamnat agresiunea rusă și a transmis condoleanțe familiilor persoanelor care și-au pierdut viața în incidentele maritime. El a subliniat că România colaborează cu Bulgaria și Turcia pentru desfășurarea operațiunilor de deminare și protejarea infrastructurii critice.

Totodată, șeful Guvernului a evidențiat contribuția aliaților NATO, inclusiv prin furnizarea unor capacități aeriene de supraveghere și sprijin militar.

„În primul rând, transmit un gând de compasiune și de profund regret pentru toți cei care și-au pierdut viața în incidentele despre care vorbeați. Într-adevăr, responsabilitatea îi aparține Rusiei. Este vorba despre o agresiune ilegitimă și ilegală.

Ce pot să spun este că lucrăm îndeaproape cu celelalte țări riverane Mării Negre, Bulgaria și Turcia. După cum știți, avem acea operațiune de deminare, pe care am extins-o și asupra infrastructurii critice. Nu este vorba doar despre responsabilitatea noastră, iar aliații din NATO ne ajută foarte mult. După cum spuneam, ne sprijină cu avioane, avioane radar și alte capabilități”, a explicat premierul Luca Niculescu.

Decizia CCR privind programul SAFE vizează metodologia. Contractele militare sunt verificate

Premierul Luca Niculescu a abordat și implicațiile deciziei Curții Constituționale referitoare la programul SAFE, precizând că hotărârea privește în principal procedurile aplicate, fără să afecteze în mod direct cea mai mare parte a derulării programului sau contractele deja încheiate.

Șeful Executivului a insistat asupra necesității transparenței în utilizarea fondurilor publice și a explicat că eventualele măsuri vor fi stabilite după finalizarea verificărilor dispuse de Ministerul Apărării.

„Decizia Curții Constituționale nu are, în cea mai mare parte, legătură cu derularea propriu-zisă a programului SAFE sau cu contractele deja încheiate. Este mai degrabă o chestiune de metodologie.

Dar, așa cum spuneți, când vorbim despre bani publici, transparența nu este o opțiune, ci o obligație. Ne interesează să știm cum au fost încheiate acele contracte. Ministrul Apărării a anunțat că a fost trimis Corpul de control. În funcție de rezultate, vom vedea ce măsuri vom lua”, a mai precizat premierul.

Corpul de Control verifică achizițiile militare realizate prin SAFE

Achizițiile de echipamente militare finanțate prin programul SAFE sunt verificate de Corpul de Control al Ministerului Apărării, după ce ministrul Radu Oprea a dispus un control la Direcția Generală pentru Armamente (DGARM).

Ministrul a susținut că selecția companiilor furnizoare ar fi fost decisă la Cancelaria fostului premier Ilie Bolojan, afirmație care privește modul în care au fost stabilite procedurile de atribuire a contractelor.

„Știrea pe care pot să v-o dau astăzi- și cred că este în exclusivitate- este că am trimis Corpul de Control la DGARM”, a declarat Radu Oprea, potrivit News.ro.

Verificările au loc după ce, luna trecută, Curtea Constituțională a României a admis sesizarea formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, în legătură cu Ordonanța SAFE.

Judecătorii constituționali au constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, în contextul adoptării actului normativ care reglementează programul.