Câți bani trebuie să aibă românii puși deoparte pentru 2027? Avertismentul economistului Adrian Negrescu

Scumpirile îi obligă pe tot mai mulți români să își regândească bugetele, însă economisirea devine tot mai dificilă. Economistul Adrian Negrescu avertizează că anul 2027 ar putea aduce noi presiuni financiare și explică ce sume ar trebui să aibă familiile deoparte, de unde pot reduce cheltuielile și ce greșeli trebuie să evite.

Câți bani recomandă economistul Adrian Negrescu să pună românii deoparte?

După un an în care prețurile au crescut constant, perspectivele pentru perioada următoare nu indică o relaxare semnificativă a costurilor. În aceste condiții, economistul Adrian Negrescu a explicat, în exclusivitate pentru România TV, câți bani ar trebui să aibă românii puși deoparte pentru situații neprevăzute, care este suma minimă recomandată pentru un fond de urgență și la ce cheltuieli ar trebui să renunțe familiile pentru a-și proteja veniturile. Analistul economic a făcut referire și la perspectivele pentru anul 2027.

Pierderea locului de muncă, apariția unei probleme medicale sau o cheltuială neprevăzută pot destabiliza rapid bugetul unei familii care nu dispune de economii. Recomandările generale de educație financiară indică necesitatea unui fond de urgență suficient pentru a acoperi între trei și șase luni de cheltuieli esențiale. Valoarea acestuia depinde de veniturile familiei, de datoriile existente și de numărul persoanelor aflate în întreținere.

Potrivit lui Adrian Negrescu, fondul de urgență trebuie calculat în funcție de cheltuielile indispensabile, nu de veniturile totale ale familiei. Acesta ar trebui să acopere costurile cu locuința, utilitățile, alimentele, transportul, medicamentele și ratele la credite, pentru o perioadă de trei până la șase luni.

Economistul a oferit și un exemplu concret. O familie în care ambii adulți câștigă salariul mediu are venituri nete cumulate de aproximativ 11.500 de lei pe lună. Dacă cheltuielile esențiale ajung la 7.000-8.000 de lei lunar, economiile necesare pentru trei luni ar trebui să se situeze între 21.000 și 24.000 de lei. Pentru o perioadă de șase luni, suma recomandată crește la 40.000-48.000 de lei.

Negrescu consideră că familiile care au un singur venit, copii mici sau membri care lucrează în domenii instabile ar trebui să urmărească atingerea pragului de șase luni de cheltuieli. Economistul a recunoscut că aceste sume pot părea dificil de economisit pentru numeroși români, motiv pentru care recomandă stabilirea unui obiectiv inițial mai accesibil: economisirea echivalentului unei luni de cheltuieli, urmată de creșterea treptată a fondului de urgență.

„Regula general acceptată spune că un fond de urgență ar trebui să acopere cheltuielile esențiale pe trei până la șase luni. Nu e vorba de venitul total, ci de banii fără de care o familie nu poate funcționa: chiria sau rata, utilitățile, mâncarea, transportul, medicamentele și ratele la credite. Concret, o familie cu două salarii medii are un venit net de aproximativ 11.500 de lei pe lună.

Dacă cheltuielile ei esențiale ajung la 7.000–8.000 de lei, fondul minim de urgență ar fi de circa 21.000–24.000 de lei pentru trei luni. Ideal ar fi 40.000–48.000 de lei pentru șase luni. Pentru familiile cu un singur venit, cu copii mici sau în care cineva lucrează într-un domeniu instabil, eu aș merge spre pragul de șase luni. Știu că pentru mulți români aceste sume par greu de atins. De aceea, primul obiectiv realist este o lună de cheltuieli, apoi construim treptat”, a explicat Negrescu.

Cum pot românii să economisească bani în perioade de austeritate? Ce cheltuieli trebuie eliminate?

Atunci când veniturile nu mai acoperă cheltuielile, reorganizarea bugetului devine o măsură necesară. Printre primele costuri care pot fi reduse se numără abonamentele nefolosite, comenzile de mâncare, cumpărăturile impulsive și achizițiile care nu sunt urgente. În schimb, economiile nu ar trebui făcute în detrimentul sănătății, educației sau întreținerii locuinței, deoarece amânarea unor cheltuieli importante poate genera costuri mai mari pe termen lung.

Potrivit economistului Adrian Negrescu, primele cheltuieli care ar trebui eliminate sunt cele recurente, dar care trec adesea neobservate. Acestea includ abonamentele la platforme de streaming, aplicațiile și sălile de sport nefolosite, comenzile frecvente de mâncare, cumpărăturile impulsive și înlocuirea telefoanelor doar pentru achiziționarea unor modele mai noi. De asemenea, economistul recomandă evitarea cumpărăturilor în rate fără dobândă pentru produse de care familia nu are nevoie imediat.

În schimb, Negrescu consideră că românii nu ar trebui să reducă bugetele destinate controalelor medicale, tratamentelor și medicamentelor, deoarece amânarea rezolvării unor probleme de sănătate poate duce la costuri mai mari ulterior. Aceeași abordare ar trebui păstrată în privința educației copiilor, alimentației de bază, întreținerii locuinței și a mașinii utilizate pentru deplasarea la serviciu. Nici asigurările esențiale nu ar trebui eliminate. Economistul atrage atenția că reducerea cheltuielilor trebuie să vizeze risipa, nu elementele care asigură siguranța familiei.

Pentru gospodăriile care își folosesc aproape toate veniturile pentru alimente, utilități, chirie și rate, economisirea poate părea imposibilă. Cu toate acestea, chiar și sumele mici puse deoparte în mod regulat pot reprezenta un prim pas către constituirea unui fond de urgență. Situația este mai dificilă în cazul persoanelor cu venituri reduse, care au posibilități limitate de a-și ajusta cheltuielile.

Adrian Negrescu recomandă, în primul rând, identificarea tuturor cheltuielilor lunare. Potrivit economistului, familiile care consideră că nu reușesc să economisească pot descoperi, după ce își notează timp de o lună toate plățile, că pierd sute de lei pe cumpărături mărunte.

O altă măsură este transferarea automată a unei sume într-un cont separat imediat după încasarea salariului, înainte de efectuarea celorlalte plăți. Chiar și 100-200 de lei economisiți lunar pot contribui la formarea unui obicei financiar sănătos.

Economistul recomandă și renegocierea contractelor de telefonie, internet, energie și asigurări, întrucât ofertele disponibile pe piață se modifică, iar unii consumatori continuă să plătească tarife mai mari decât cele actuale. În situațiile în care reducerea cheltuielilor nu mai este posibilă, soluția poate fi creșterea veniturilor prin obținerea unei calificări suplimentare, desfășurarea unei activități part-time sau negocierea salariului cu angajatorul.

În perioadele de incertitudine economică, unele decizii luate pentru acoperirea cheltuielilor imediate pot agrava situația financiară pe termen lung. Contractarea unor credite pentru plata facturilor, utilizarea excesivă a cardurilor de credit și cheltuirea economiilor pentru achiziții care nu sunt urgente pot crește vulnerabilitatea bugetului familial.

Adrian Negrescu consideră că una dintre cele mai periculoase greșeli este folosirea creditelor de consum, a cardurilor de credit sau a descoperitului de cont pentru acoperirea cheltuielilor curente. În condițiile unor dobânzi ridicate, aceste împrumuturi nu rezolvă problemele financiare, ci transferă obligațiile în viitor și măresc suma care trebuie rambursată.

O altă greșeală este lipsa totală a economiilor, situație în care orice cheltuială neprevăzută poate deveni o criză pentru familie. De asemenea, economistul avertizează asupra păstrării economiilor exclusiv în numerar, la domiciliu, deoarece inflația reduce în timp puterea de cumpărare a banilor.

Negrescu precizează că utilizarea economiilor nu reprezintă o decizie greșită în sine, întrucât fondul de urgență este destinat tocmai situațiilor neprevăzute. Problema apare atunci când banii sunt cheltuiți pentru achiziții care nu reprezintă urgențe. Totodată, amânarea unor reparații importante sau a tratamentelor medicale poate duce la costuri mai mari ulterior.

Dintre toate aceste riscuri, economistul consideră că împrumuturile noi contractate pentru finanțarea consumului reprezintă cea mai periculoasă decizie financiară.

„Primele care trebuie tăiate sunt cheltuielile care nu se văd, dar se adună. Vorbim de abonamentele uitate la platforme de streaming, aplicații și săli de sport nefolosite, de comenzile zilnice de mâncare, de cumpărăturile impulsive și de schimbarea telefonului doar pentru că a apărut un model nou. Tot aici intră cumpărăturile în rate „fără dobândă” pentru lucruri de care nu avem nevoie urgentă.

În schimb, nu aș face economii la sănătate, adică la controale, tratamente și medicamente, pentru că o problemă amânată devine mai târziu una mult mai scumpă. La fel, nu aș tăia din educația copiilor, din alimentația de bază sau din întreținerea locuinței și a mașinii, dacă de ea depinde serviciul. Nu aș renunța nici la asigurările esențiale. Austeritatea înseamnă să tai risipa, nu siguranța.

Primul pas este să știi exact unde se duc banii. Majoritatea familiilor care spun că nu le rămâne nimic descoperă, după o lună în care notează fiecare cheltuială, sute de lei pierduți pe lucruri mărunte. Al doilea pas este să te plătești pe tine primul: în ziua în care intră salariul, muți automat o sumă mică într-un cont separat, chiar și 100–200 de lei, înainte de orice altă cheltuială. Nu contează suma, ci obiceiul.

Merită apoi renegociate contractele de telefonie, internet, energie și asigurări, pentru că ofertele se schimbă și mulți plătesc prețuri vechi și mai mari. Și, dacă bugetul nu mai poate fi strâns de la cheltuieli, soluția trebuie căutată la venituri: o calificare suplimentară, o activitate part-time sau o discuție argumentată cu angajatorul despre salariu

Cea mai periculoasă greșeală este să acoperi cheltuielile curente cu credite de consum, carduri de credit sau descoperit de cont. Dobânzile rămân ridicate, iar o datorie făcută pentru a plăti facturi nu rezolvă problema, doar o mută în viitor, mult mărită. A doua greșeală este să nu ai niciun ban deoparte și să tratezi fiecare neprevăzut ca pe o criză.

A treia este să păstrezi economiile în numerar, acasă, unde inflația le mănâncă an de an. Consumarea economiilor nu e o greșeală în sine, pentru că exact pentru asta există fondul de urgență. Greșeala e să le consumi pe lucruri care nu sunt urgențe. Iar amânarea cheltuielilor importante, cum ar fi o reparație sau un tratament, iese aproape întotdeauna mai scump. Dacă ar trebui să ierarhizez, cel mai periculos rămâne creditul nou contractat pentru consum”, a punctat Negrescu.

Anul 2027 aduce noi presiuni asupra bugetelor familiilor. Avertismentul economistului Adrian Negrescu pentru români

Anul 2027 ar putea aduce noi dificultăți pentru bugetele familiilor, în condițiile în care scăderea inflației nu va însemna și reducerea prețurilor. Evoluția veniturilor, majorarea impozitelor și presiunea fiscală ar putea limita în continuare capacitatea românilor de a economisi și de a-și acoperi cheltuielile lunare.

Economistul Adrian Negrescu estimează că, deși inflația ar urma să scadă, prețurile vor continua să crească, însă într-un ritm mai lent. În plus, veniturile populației nu au recuperat integral pierderea puterii de cumpărare din 2026. Analistul atrage atenția și asupra creșterii impozitelor pe proprietăți, care urmează să fie raportate la valoarea de piață, precum și asupra presiunii exercitate de deficitul bugetar și de costurile cu dobânzile datoriei publice.

În acest context, Negrescu recomandă familiilor să își pregătească din timp bugetul pentru 2027, pornind de la un scenariu prudent, în care veniturile rămân la nivelul actual. Printre măsurile indicate se numără reducerea datoriilor cu dobândă variabilă, constituirea unui fond de rezervă care să acopere cel puțin o lună de cheltuieli și evitarea unor noi angajamente financiare pe termen lung până la clarificarea perspectivelor economice.

Economistul avertizează că familiile nu ar trebui să se bazeze pe o eventuală îmbunătățire automată a situației economice. Potrivit acestuia, persoanele care își planifică atent cheltuielile și dispun de economii vor putea face față mai ușor perioadelor de austeritate decât cele care nu își pregătesc din timp bugetul pentru eventuale dificultăți.

„Anul 2027 nu se anunță unul ușor pentru bugetele familiilor. Inflația ar trebui să scadă, dar prețurile nu vor coborî, ci doar vor crește mai încet. Veniturile nu au recuperat încă puterea de cumpărare pierdută în 2026. Impozitele pe proprietăți se îndreaptă spre valoarea de piață, statul are nevoie de bani pentru deficit și pentru dobânzi, iar presiunea fiscală nu va dispărea, chiar dacă nimeni nu vorbește oficial despre taxe noi.

De aceea, recomandarea mea este ca familiile să-și facă acum un buget pentru 2027 și să pornească de la ipoteza prudentă că veniturile nu vor crește. Ar fi bine să-și reducă datoriile cu dobândă variabilă, să-și construiască măcar o lună de rezervă și să evite angajamentele financiare noi pe termen lung până când situația economică devine mai clară. Cel mai important avertisment: nu vă bazați pe faptul că ”se va rezolva de la sine”. În perioadele de austeritate, cei care au un plan și o rezervă trec mult mai ușor prin furtună decât cei care așteaptă să vadă ce se întâmplă”, a încheiat Negrescu.