Criza globală a combustibililor fosili alimentează inflația. ONU cere accelerarea tranziției energetice

Creșterea prețurilor petrolului, gazelor și cărbunelui provoacă un nou val de presiuni inflaționiste la nivel mondial, avertizează Organizația Națiunilor Unite. Simon Stiell, responsabilul ONU pentru schimbările climatice, a declarat la deschiderea summitului COP31 din Turcia că dependența de combustibilii fosili afectează tot mai puternic gospodăriile și economiile. Liderii reuniți la Antalya discută despre extinderea energiei regenerabile și stabilirea unei noi ținte globale pentru electrificare.

ONU avertizează că scumpirea combustibililor fosili răspândește inflația în întreaga lume

Criza prețurilor combustibililor fosili a devenit una dintre principalele teme ale conferinței climatice COP31, deschisă luni în Turcia, în prezența delegaților din aproape 200 de țări.

Simon Stiell, secretarul executiv al Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice, a avertizat că volatilitatea prețurilor petrolului și gazelor produce efecte economice majore.

Oficialul a comparat răspândirea inflației provocate de această criză cu extinderea unui cancer, subliniind că gospodăriile suportă o parte importantă a costurilor.

Potrivit informațiilor prezentate la summit, războiul dintre Statele Unite și Iran, precum și perturbarea transporturilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, au contribuit la creșterea cu aproximativ 50% a prețurilor benzinei la nivel mondial.

Scumpirile au alimentat inflația și au încetinit creșterea economică.

Stiell a atras atenția și asupra costurilor tot mai mari ale încălzirii globale, suportate în special de comunitățile vulnerabile, potrivit The Guardian.

Aproximativ 100.000 de participanți sunt așteptați la COP31. Presiuni pentru rezultate concrete

Autoritățile turce estimează că aproximativ 100.000 de persoane vor participa la conferința climatică desfășurată pe parcursul a două săptămâni.

Printre participanți se numără delegații naționale și reprezentanți ai organizațiilor internaționale, iar cel puțin 95 de șefi de stat sunt așteptați la reuniune.

Summitul liderilor mondiali este programat pentru miercuri și joi.

Conferința se desfășoară într-un context marcat de nemulțumiri privind ritmul lent al măsurilor internaționale de combatere a schimbărilor climatice.

Secretarul general al ONU, António Guterres, a cerut liderilor să accelereze reducerea emisiilor, să sprijine o tranziție echitabilă de la combustibilii fosili și să asigure finanțarea necesară statelor vulnerabile.

Încălzirea globală ar putea ajunge la cel puțin 1,8 grade Celsius. Obiectivul Acordului de la Paris, în pericol

Discuțiile au loc pe fondul unor avertismente tot mai severe privind evoluția temperaturilor globale.

Potrivit cercetărilor climatice menționate în cadrul conferinței, încălzirea globală ar urma să atingă cel puțin 1,8 grade Celsius, peste obiectivul de 1,5 grade stabilit prin Acordul de la Paris din 2015.

Johan Rockström, directorul Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, a avertizat că încălzirea globală accelerează și că depășirea pragului de 1,5 grade ar putea avea loc în următorii trei până la cinci ani.

El a considerat că permiterea unei asemenea evoluții în cadrul actualului proces internațional reprezintă un eșec global.

Ministrul australian pentru schimbări climatice, Chris Bowen, care conduce negocierile COP31, a recunoscut că obiectivul de 1,5 grade va fi depășit, dar a susținut că revenirea sub acest prag rămâne posibilă prin acțiuni internaționale coordonate.

Turcia și Australia propun creșterea ponderii electricității în consumul mondial de energie

Una dintre principalele inițiative discutate la COP31 vizează accelerarea electrificării economiei mondiale.

Turcia și Australia promovează un obiectiv voluntar prin care ponderea electricității în consumul final de energie să crească de la aproximativ 20% în prezent la o treime în următorii zece ani.

Chris Bowen a declarat că discuțiile purtate cu reprezentanții mai multor state indică un interes considerabil pentru această propunere.

Directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, a susținut inițiativa, apreciind că economia mondială intră într-o etapă în care electricitatea va avea un rol tot mai important.

Potrivit acestuia, adoptarea obiectivului pentru 2035 ar transmite un semnal puternic investitorilor și ar putea accelera dezvoltarea capacităților de producție a energiei regenerabile și nucleare.

La summitul climatic din 2023, statele participante au convenit deja asupra obiectivului de triplare a capacității globale de energie regenerabilă până în 2030.

Statele vulnerabile cer finanțare mai rapidă pentru protecția împotriva schimbărilor climatice

Coaliția statelor care susțin măsuri climatice ambițioase, formată din 20 de țări participante la negocierile de la Antalya, solicită menținerea obiectivului de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.

Jess Gasper, ministrul mediului din Insulele Marshall, a avertizat că depășirea temporară a acestui prag nu trebuie folosită drept justificare pentru amânarea măsurilor.

Oficialul a explicat că fiecare fracțiune de grad contează și că statele trebuie să limiteze cât mai mult creșterea temperaturilor.

El a oferit exemplul Insulelor Marshall, unde obținerea finanțării internaționale pentru construirea unui singur dig de protecție împotriva creșterii nivelului mării a durat opt ani.

Gasper a subliniat că întârzierile în acordarea fondurilor pun în pericol comunitățile insulare, care riscă să fie strămutate din cauza efectelor schimbărilor climatice.