Nicușor Dan explică de ce nu s-a întâlnit încă cu Trump: „Succesul sau insuccesul nu se măsoară în viteza unei vizite”. Cum poate consolida România relația cu SUA
SURSA FOTO: Administrația Prezidențială - Donald Trump, Nicuşor Dan
Președintele Nicușor Dan a explicat marți, 10 noiembrie, în prima conferință de presă organizată după învestirea Guvernului Luca Niculescu, cum evoluează relația României cu Statele Unite. Șeful statului a vorbit despre lipsa unei întâlniri cu Donald Trump, contractul de lobby din SUA, viitorul prezenței militare americane în România și relația cu Uniunea Europeană.
Nicușor Dan spune că succesul relației cu SUA nu se măsoară prin rapiditatea unei vizite la Washington
În sesiunea de întrebări de la Palatul Cotroceni, unul dintre jurnaliști i-a cerut președintelui să explice dacă absența unei întâlniri cu Donald Trump sau cu vicepreședintele american J.D. Vance reprezintă un eșec politic și diplomatic.
Întrebarea a pornit de la exemplele unor foști șefi de stat ai României. Traian Băsescu a mers la Washington și s-a întâlnit cu președintele american George W. Bush la trei luni de la preluarea mandatului, în 2005. Iar Emil Constantinescu l-a primit la București pe Bill Clinton în 1997, după opt luni de mandat.
Nicușor Dan a respins ideea că performanța diplomației românești ar trebui evaluată în funcție de rapiditatea organizării unei vizite oficiale în Statele Unite. Președintele a explicat că principalele criterii sunt îndeplinirea obiectivelor de securitate și de politică externă stabilite de administrație, susținând că relația cu americanii și cea cu partenerii europeni s-au consolidat.
„Eu cred că succesul sau insuccesul în materie de politică externă nu se măsoară în viteza unei vizite într-un loc sau altul. Cred că succesul este de a realiza acele obiective de securitate și de politică externă pe care administrația și le-a propus.
Eu cred că în materie de securitate România a continuat un parcurs care era deja bun și s-a consolidat foarte mult, atât în relația cu SUA, cât și în relația cu partenerii europeni”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele justifică păstrarea confidențialității unor prevederi din contractul de lobby încheiat în SUA
Un alt subiect abordat în conferința de presă a vizat contractul de lobby prin care sunt reprezentate interesele României în Statele Unite. Întrebat de ce Președinția nu este de acord cu desecretizarea documentului, Nicușor Dan a invocat obligațiile de confidențialitate care revin celor două părți, în funcție de legislațiile aplicabile.
Șeful statului a explicat că anumite obiective strategice ale României în relația cu Washingtonul nu ar trebui făcute publice în detaliu. El a precizat însă că informațiile esențiale despre contract, precum prețul și durata acestuia, sunt deja publice.
„Toată chestiunea este că e un contract între două părți. Fiecare supusă unei alte legislații. Fiecare cu constrângerile sale de confidențialitate.
În plus, anumite obiective strategice ale României în raport cu SUA nu e logic să fie foarte publice, ci doar enunțate generic, dar elementele esențiale, preț, durată, sunt publice”, a răspuns Nicușor Dan.
România s-a oferit să împartă costurile prezenței trupelor americane, iar decizia finală aparține Washingtonului
Președintele a fost întrebat și despre discuțiile privind viitorul prezenței militare americane în România. Jurnalistul a făcut referire la întâlnirea pe care Nicușor Dan a avut-o cu numărul doi din Pentagon și a solicitat detalii despre modul în care Statele Unite au primit propunerea României de a contribui financiar la menținerea trupelor americane pe teritoriul țării noastre.
Nicușor Dan a precizat că procesul este în desfășurare și că administrația americană urmează să ia decizia finală. El a susținut că România a făcut toate demersurile posibile pentru obținerea unei soluții favorabile și că oferta de împărțire a costurilor a fost formulată după modelul altor state.
Președintele a menționat că există și elemente care nu sunt publice, referitoare la locații și echipamente. Totodată, a argumentat că amplasarea bazei de la Mihail Kogălniceanu oferă avantaje strategice armatei americane.
„Este un proces în curs, demarat de administrația SUA, cu niște termene. Eu cred că am făcut noi, România, tot ce putea să fie făcut pentru ca soluția să fie cât mai bună pentru România.
Ne-am inspirat de la ce fac alții, de aici și oferta de a contribui financiar, de a împărțit costurile prezenței trupelor americane în România. Există și părți nepublice, locații, echipamente. Mai departe, este o decizie a administrației americane.
Cred că este un beneficiu reciproc. Conceptul cu care operează administrația SUA este de proiecție a forței. Locația bazei de la Kogălniceanu este una foarte bună pentru a proiecta forța unei armate ca cea americană”, a declarat Nicușor Dan.
Nicușor Dan respinge ideea că România trebuie să aleagă între parteneriatul cu SUA și apartenența la Uniunea Europeană
În cadrul conferinței, șeful statului a răspuns și criticilor potrivit cărora ar manifesta o deschidere prea mare față de administrația americană, în detrimentul partenerilor europeni.
Întrebarea a fost pusă în contextul în care România se apropie de împlinirea a 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, iar statele membre negociază viitorul buget comunitar. Jurnalistul a vrut să afle ce poate face România pentru ca această aniversare să fie mai mult decât un moment festiv și pentru a-și apăra interesele în negocierile europene.
Nicușor Dan a catalogat drept falsă dezbaterea privind o eventuală alegere între Statele Unite și Uniunea Europeană. El a susținut că relația transatlantică este importantă atât pentru România, cât și pentru securitatea și interesele europene.
„Este o falsă dezbatere că România trebuie să aleagă între Statele Unite și Uniunea Europeană. Relația transatlantică este extrem de importantă pentru România, dar extrem de importantă pentru Europa din perspectiva Statelor Unite și invers.
Poziția noastră este extrem de clară, transparentă și aceeași în toate contextele”, a afirmat președintele.
În ceea ce privește activitatea României în interiorul Uniunii Europene, Nicușor Dan a invocat vizita președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum și colaborarea pe tema securității la Marea Neagră.
Președintele a amintit și participarea României la programul SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare, precum și implicarea țării în programele europene pentru protejarea flancului estic.
De asemenea, șeful statului a vorbit despre negocierile pentru bugetul Uniunii Europene din perioada 2028-2034 și despre colaborarea cu Italia pentru formarea unei coaliții de 17 state membre, cunoscută sub numele de „Prietenii Coeziunii”.
Nicușor Dan a susținut că România își apără mai bine interesele în cadrul dezbaterilor europene și că relația cu instituțiile comunitare este una transparentă.
„În ceea ce privește acțiunea noastră în interiorul UE, ați văzut ieri vizita doameni von der Leyen, președinta Comisiei, faptul că colaborăm acum pe termen scurt pe situația de securitate la Marea Neagră, faptul că România este una din țările fruntașe în programul SAFE, că România participă la toate programele pe care le finanțează UE în ceea ce privește apărarea flancului estic.
Ați văzut că în dezbaterea mare, pe bugetul 2028-2034, România împreună cu Italia a reușit să coalizeze cele 17 state, Prietenii Coeziunii.
România este extrem de onestă în relația cu UE. Pe de altă parte, începe să își apere mai bine interesele în dezbaterile care au loc acolo”, a declarat Nicușor Dan.
După mai bine de zece ani petrecuţi în domeniul monitorizării mass-media, am făcut un pas mic în direcţia potrivită şi m-am alăturat echipei Capital. Un pariu câştigător, zic eu. Mi-au plăcut dintotdeauna cuvintele şi puterea pe care acestea le pot avea în glasul sau peniţa potrivită şi nu pot decât să mă bucur acum de un banal, dar rar întâlnit “Îmi place munca mea!” Când nu mă găsiţi scriind în spatele unei tastaturi, mă veţi întâlni, deseori, tot la un calculator. Sau, în momentele perfecte, la volan, sus pe un munte şi bineînţeles, ca un taur care se respectă, în bucătărie!
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.