Bogdan Glăvan lansează un avertisment despre economia României: Analfabeții economic repetă cifre seci ca niște papagali

Bogdan Glăvan lansează un avertisment despre economia României: Analfabeții economic repetă cifre seci ca niște papagali

SURSA FOTO: Dreamstime/Economie

Publicat de Leonard Bădilă la 17 noiembrie 2026, 18:48

Profesorul de economie Bogdan Glăvan a criticat interpretările privind evoluția economiei României și modul în care sunt prezentate public datele despre creșterea PIB și deficitul bugetar.

Bogdan Glăvan critică interpretarea deficitului bugetar trimestrial

Într-o postare publicată pe Facebook, acesta a comparat mesajele promovate de susținătorii politicilor guvernamentale asociate lui Ilie Bolojan cu cele ale PSD, considerând că ambele tabere folosesc selectiv indicatorii economici pentru a-și susține argumentele.

Economistul a atras atenția că atât cei care au prezentat drept o veste foarte bună creșterea PIB de 2% înregistrată în trimestrul al treilea, cât și cei care au criticat deficitul bugetar de 9% din trimestrul al doilea fac aceeași greșeală de interpretare a datelor economice.

În opinia sa, evaluarea economiei nu ar trebui să se bazeze pe indicatori analizați izolat, pentru perioade foarte scurte, deoarece aceștia pot oferi o imagine înșelătoare asupra situației reale.

Profesorul de economie consideră că este înșelător să fie analizat deficitul bugetar aferent unui singur trimestru, deoarece cheltuielile publice pot înregistra variații importante de la o perioadă la alta.

Pentru a ilustra această problemă, Bogdan Glăvan a folosit exemplul deficitului calculat pentru o singură săptămână, inclusiv pentru săptămâna dinaintea Crăciunului. El a subliniat că, dacă un asemenea interval ar fi folosit pentru evaluarea situației bugetare, rezultatele ar putea fi la fel de lipsite de relevanță.

Potrivit economistului, volatilitatea cheltuielilor publice face dificilă înțelegerea situației financiare a statului atunci când datele sunt analizate la intervale atât de scurte. Din acest motiv, el consideră că deficitul înregistrat într-un singur trimestru nu ar trebui să devină un indicator central în dezbaterea publică.

Bogdan Glăvan a criticat și faptul că, în România, astfel de cifre sunt folosite în argumentele politice și în mesajele de propagandă, în loc să fie analizate în contextul evoluției economice generale.

Creșterea PIB de 2% nu reprezintă neapărat un motiv de optimism

Economistul a contestat și entuziasmul provocat de creșterea PIB cu 2% în trimestrul al treilea. În opinia sa, comparația dintre două trimestre consecutive nu este suficientă pentru a demonstra că economia se află într-o situație bună.

Acesta a atras atenția asupra a două elemente care trebuie luate în calcul atunci când este interpretată evoluția economică: apropierea de finalul perioadei de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și rezultatele foarte bune ale unui an agricol.

Bogdan Glăvan consideră că acești factori pot influența semnificativ datele privind creșterea economică, fără ca rezultatele să poată fi atribuite exclusiv competenței sau performanței politicienilor aflați la guvernare.

Prin urmare, economistul avertizează că o creștere trimestrială a PIB nu trebuie interpretată automat drept dovadă a unei îmbunătățiri solide a economiei.

„Propaganda bolojenistă e identică și de semn contrar propagandei pesediste. Cei care au ridicat în slăvi creșterea PIB de 2% din trim. III. dovedesc aceeași ignoranță precum cei care au arătat cu degetul deficitul bugetar de 9% din trim. II.

Este înșelător să te uiți la deficitul înregistrat într-un trimestru. De ce să nu ne uităm la deficitul înregistrat într-o săptămână?! Ia, hai să ne uităm la deficitul din săptămâna dinainte de Crăciun!

Realitatea este că volatilitatea cheltuielilor te împiedică să înțelegi ceva din niște date atât de granulate. De asta, nimeni pe planetă nu e interesat de deficitul dintr-un trimestru. În afară de propagandiștii României.

La fel, e înșelător să te uiți la dinamica PIB de la un trimestru la altul și să sari în sus de bucurie, mai ales dacă știi că ești pe final de PNRR și cu un an agricol foarte bun – independent de „talentul” politicienilor”, a scris acesta pe Facebook.

Bogdan Glăvan
Bogdan Glăvan. Sursa foto: Facebook

Ce prognozează Comisia Europeană pentru economia României

În mesajul său, Bogdan Glăvan a făcut referire și la noul set de prognoze economice publicat de Comisia Europeană în ziua respectivă.

Potrivit cifrelor menționate de profesorul de economie, deficitul bugetar al României ar urma să ajungă la 6% din PIB, în timp ce creșterea economică ar urma să fie ușor negativă.

Economistul consideră însă că această perspectivă nu reflectă în totalitate slăbiciunile economiei, deoarece rezultatele sunt influențate de sprijinul financiar extern, prin PNRR și investițiile publice.

În interpretarea sa, dacă ar fi eliminat impactul acestor surse de finanțare și al investițiilor publice, evoluția economică ar arăta mult mai rău, iar contracția ar fi puternic negativă, nu doar ușor negativă.

Bogdan Glăvan face trimitere la teoria economică a lui Frédéric Bastiat

În finalul mesajului său, profesorul de economie a criticat modul în care sunt prezentate și interpretate cifrele economice, făcând trimitere la ideile economistului francez Frédéric Bastiat, din secolul al XIX-lea.

Bogdan Glăvan a invocat diferența dintre consecințele vizibile și cele invizibile ale politicilor economice, considerând că această distincție este esențială pentru înțelegerea efectelor reale ale deciziilor guvernamentale.

În opinia sa, cei care nu cunosc sau nu aplică această perspectivă economică ajung să repete mecanic indicatori și statistici, fără să analizeze efectele mai puțin evidente ale politicilor publice.

„Azi Comisia Europeană a emis un nou set de prognoze, rămâne cum am stabilit: deficitul va ajunge la 6% din PIB, iar „creșterea” economică va fi ușor negativă – de fapt, puternic negativă, dacă scoatem din calcul impactul formidabilului ajutor extern (PNRR/investiții publice). Apropo de această ultimă mențiune, analfabeții economic care nu l-au citit pe Bastiat (sec. al XIX-lea) și nu fac diferența între consecințele vizibile, respectivi invizibile, ale politicilor economice, repetă cifre seci ca niște papagali”, a conchis acesta.

Postarea poate fi vizualizată aici.

Informații articol
Despre autor
Leonard Bădilă

Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.