EXCLUSIV. Ce trebuie făcut pentru a evita falimentul STB. Remus Borza: Este necesară implementarea unor măsuri nepopulare, chiar radicale

EXCLUSIV. Ce trebuie făcut pentru a evita falimentul STB. Remus Borza: Este necesară implementarea unor măsuri nepopulare, chiar radicale

SURSĂ FOTO: YouTube/HAI România - Radu Preda și Remus Borza

Publicat de Leonard Bădilă la 17 noiembrie 2026, 17:24

O nouă ediție a podcastului „Picătura de business” a avut loc marți, 17 noiembrie. Invitatul ediției a fost Remus Borza, președintele Euro Insol și reprezentant al consorțiului de administratori judiciari ai Societății de Transport București (STB), care a vorbit despre situația financiară a companiei, insolvență și măsurile necesare pentru redresarea transportului public din Capitală.

STB are datorii de miliarde de lei și sute de preavize de concediere

Discuția din cadrul podcastului de pe canalul de YouTube „HAI România!” a pornit de la dificultățile majore cu care se confruntă STB, cea mai mare companie de transport public din România. Din 8 septembrie, societatea funcționează sub controlul unui administrator judiciar, după intrarea în insolvență. Compania are datorii de ordinul miliardelor de lei, iar situația sa a generat inclusiv sute de preavize de concediere, propuneri de majorare a prețului biletelor și planuri de reducere a curselor de noapte.

În aceeași zi a avut loc prima adunare a creditorilor, însă ședința a fost amânată. În paralel, sindicatele contestă măsurile de restructurare propuse, în timp ce decizia finală privind tarifele de transport rămâne în responsabilitatea Consiliului General al Municipiului București.

În acest context, moderatorul Radu Preda a ridicat problema capacității procedurii de insolvență de a salva STB sau dacă aceasta reprezintă doar o amânare a unui faliment despre care se vorbește de mai mulți ani.

„Vorbim despre cea mai mare companie de transport public din România, așa nume Societatea de Transport București, care din 8 septembrie funcționează sub controlul unui administrator judiciar, fiind în insolvență. Datorii de miliarde de lei, sute de preavize de concediere, propuneri de scumpire a biletului și de reducere a curselor de noapte. Azi a avut loc prima adunare a creditorilor care însă a fost amânată, iar de partea cealaltă sindicatele contestă restructurarea, iar decizia finală pe tarife rămâne la Consiliul General al Municipiului București.

Întrebarea de fund la care încercăm să răspundem astăzi este poate insolvența să salveze STB sau doar amână un faliment anunțat de ani de zile. Alături de mine se află Remus Borza, președintele Euro Insol și reprezentant al consorțiului de administrație juridiciară STB”, a spus Radu Preda la începutul podcastului.

Remus Borza consideră că insolvența poate reprezenta o soluție pentru redresarea STB

Remus Borza consideră că insolvența poate reprezenta o soluție pentru redresarea STB, însă numai dacă procedura este asumată și dusă până la capăt. În opinia sa, simpla intrare în insolvență nu este suficientă pentru rezolvarea problemelor financiare ale societății.

Președintele Euro Insol a explicat că redresarea presupune implementarea unor măsuri nepopulare și chiar radicale, care să vizeze restructurarea din temelii a modelului de business al companiei, pe care îl consideră viciat.

Pentru a explica de ce are încredere în capacitatea unei proceduri de insolvență de a transforma o companie de stat, Remus Borza a făcut o paralelă cu experiența sa de la Hidroelectrica.

„Ai întrebat dacă insolvența poate să rezolve… Nu orice fel de insolvență, ci doar o insolvență asumată. O insolvență dusă până la capăt cu implementarea unor măsuri nepopulare, chiar radicale, de restructurare din temelia modelului de business, care e unul viciat”, a spus Remus Borza.

Insolvența putea demonstra că și companiile de stat sunt capabile să genereze stabilitate

Acesta a amintit că, pe 20 iunie 2012, la doar câteva minute după ce Tribunalul București a pronunțat deschiderea procedurii insolvenței Hidroelectrica, a susținut că această procedură va face istorie. Ideea era că insolvența putea demonstra că și companiile de stat sunt capabile să genereze stabilitate, încredere și profit, dacă sunt administrate corect. Remus Borza consideră că aceeași abordare poate fi aplicată și în cazul STB.

Pentru a ilustra amploarea problemelor cu care se confrunta Hidroelectrica în momentul intrării în insolvență, reprezentantul administratorilor judiciari ai STB a prezentat situația financiară și comercială a companiei energetice din acea perioadă.

Hidroelectrica avea datorii foarte mari și înregistra o pierdere de 5,3 miliarde de lei, pe fondul contractelor încheiate cu așa-numiții băieți deștepți din energie. Compania se afla pe pierdere și era obligată să cumpere energie electrică de pe piață pentru a-și putea respecta contractele bilaterale.

Hidroelectrica se îndrepta rapid spre faliment, iar deschiderea procedurii insolvenței a reprezentat o decizie inspirată

Situația era agravată și de condițiile hidrologice nefavorabile. În 2012, Hidroelectrica s-a confruntat cu o secetă severă și cu un declin al producției, care a ajuns la un minim istoric de 11,8 TWh, comparativ cu producția de 16,7 TWh aferentă unui an hidrologic mediu.

Din cauza producției reduse, societatea a fost nevoită să cumpere energie de la terți, inclusiv de la producătorii din sectorul termo, la prețuri cuprinse între 300 și 400 de lei pe piața pentru ziua următoare (PZU).

Energia achiziționată era ulterior livrată în cadrul celor 11 contracte bilaterale la prețuri mult mai mici, cuprinse între 98 și 132 de lei. În condițiile în care costul de producție al Hidroelectrica ajunsese la 184 de lei, iar prețul mediu ponderat al energiei pe piață era de 220 de lei, compania înregistra pierderi importante din acest mecanism comercial și contractual.

Remus Borza a explicat că, în asemenea condiții, Hidroelectrica se îndrepta rapid spre faliment, iar deschiderea procedurii insolvenței a reprezentat o decizie inspirată.

„Spuneam, dacă ne aducem aminte, pe 20 iunie 2012, la câteva minute după ce Tribunalul București a pronunțat deschiderea procedurii insolvenței și anume ce? Că insolvența Hidroelectrica va face istorie, va arăta că și companiile statul poate să genereze stabilitate în credere și profit dacă sunt administrate corect. Același lucru îl spun astăzi și legat de STB. Ne aducem aminte în 2012 în ce situație era Hidroelectrica. De atunci și de astăzi, o datorie îngenuncheată de contractele băieților deștepți, cu pierdere de 5,3 miliarde de lei, o companie pe pierdere. O companie care trebuia să cumpere din piață, atunci se confrunta Hidroelectrica ca și anul ăsta, de altminteri, cu o secetă severă, cu un declin al producției, un minim istoric de 11,8 teravați față de producția unui an hidrologic mediu de 16,7.

Și atunci Hidroelectrica a fost pusă în situația să cumpere de la terți, inclusiv de la producătorii termo la prețuri de 300-400 de lei din PZU, ca să vândă în cele 11 contracte bilaterale la ce prețuri, la prețuri cuprinse între 98 și 132 de lei. Deci, cumpăra la 300-400 de lei, ca să vândă evident în pierdere, câtă vreme prețul de cost al Hidroelectrica, atunci, din cauza producției mici, era de 184 de lei. Și câtă vreme prețul în piață, prețul mediu ponderat în piață era de 220 de lei. Și sigur că, într-un atare mecanism comercial sau contractual, Hidroelectrica mergea cu viteza luminii spre faliment”, a mai spus Remus Borza.

Decizia de intrare în insolvență a Hidroelectrica a fost dificilă din punct de vedere politic

Președintele Euro Insol a amintit că decizia de intrare în insolvență a Hidroelectrica a fost dificilă din punct de vedere politic, mai ales că a fost luată într-un an electoral. Cu toate acestea, procedura a permis transformarea companiei și eliminarea mecanismelor care îi afectau activitatea.

„Insolvența hidroelectrica a fost o decizie cât se poate de inspirată, deși politic, greu de luat într-un an electoral, dar a transformat Hidroelectrica și atunci, asigur, aduți aminte de luptele mele, de războaiele mele și cu băieții deștepți, pe de-o parte, și cu sindicatele au fost nu mai puțin de 279 de dosare întinse pe 4 ani și jumătate pe toate instanțele din România, instanțele naționale din Austria, instanțele arbitrale de la Paris, de la Genela, de la Zurich și de la Washington. Noi am câștigat pe linie. Și sigur, astăzi, Hidroelectrica este cea mai profitabilă companie din România, nu? O EBITA de 70%, ceea ce doresc oricărei corporații”, a completat Remus Borza.

Întreaga ediție a podcastului poate fi urmărită aici.

Informații articol
Despre autor
Leonard Bădilă

Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.