Comisia Europeană, acuzată că ascunde documente legate de retragerea unei legi privind brevete tehnologice

Comisia Europeană, acuzată că ascunde documente legate de retragerea unei legi privind brevete tehnologice

SURSA FOTO: Dreamstime - Comisia Europeană

Publicat de Iulian Luca la 18 noiembrie 2026, 20:58

Comisia Europeană este acuzată că refuză să ofere acces la documente interne care ar putea explica retragerea unei propuneri legislative privind brevetele tehnologice. Decizia, luată în 2025, a provocat controverse în Parlamentul European. Un eurodeputat german încearcă să afle dacă întâlnirea dintre Ursula von der Leyen și vicepreședintele american JD Vance a avut vreo legătură cu retragerea proiectului.

Comisia Europeană este acuzată că nu oferă documentele privind retragerea unei propuneri legislative

Comisia Europeană a fost acuzată miercuri, în fața Tribunalului Uniunii Europene de la Luxemburg, că nu oferă suficiente informații despre retragerea unui proiect legislativ.

Este vorba despre o propunere de regulament privind brevetele esențiale pentru standarde, cunoscute drept SEP.

Eurodeputatul german Tiemo Wölken a solicitat acces la documentele interne care au stat la baza deciziei Comisiei.

Instituția i-a comunicat că există un singur document intern relevant. Acesta conține procesul-verbal al unei reuniuni private între șefii de cabinet.

Comisia a refuzat însă să îl transmită.

Avocații eurodeputatului contestă explicațiile instituției, susținând că este greu de crezut că o decizie atât de importantă nu a generat corespondență internă.

„Este de necrezut că nu există niciun e-mail despre această procedură extrem de politizată și relevantă din punct de vedere economic”, a declarat avocatul Carsten Zatschler.

„Toate acestea s-au întâmplat, aparent, fără nicio formă de comunicare electronică. Pur și simplu nu este credibil”, a adăugat acesta.

Retragerea proiectului a coincis cu întâlnirea dintre Ursula von der Leyen și JD Vance

Comisia Europeană a anunțat în februarie 2025 că renunță la propunerea privind brevetele esențiale pentru standarde.

Instituția a motivat decizia prin lipsa unui semnal clar de susținere din partea colegislatorilor europeni.

La acel moment, negocierile dintre Parlamentul European și statele membre erau încă în desfășurare.

Propunerea a fost retrasă oficial în iulie 2025.

Anunțul inițial a fost făcut în aceeași zi în care Ursula von der Leyen s-a întâlnit cu JD Vance, la un summit dedicat inteligenței artificiale, organizat la Paris.

Cei doi au discutat despre inteligența artificială, Ucraina și relațiile transatlantice.

Coincidența a provocat întrebări în Parlamentul European privind o eventuală influență americană asupra deciziei.

Totuși, nu au fost prezentate dovezi care să demonstreze că JD Vance a determinat retragerea propunerii.

Eurodeputatul Tiemo Wölken susține că Parlamentul European nu a fost informat despre decizie

Tiemo Wölken făcea parte din echipa de negociere a Parlamentului European pentru proiectul legislativ.

Acesta a declarat pentru Politico că retragerea propunerii i-a surprins pe eurodeputații implicați.

„Echipa mea se întâlnise cu președinția poloneză a Consiliului UE cu doar câteva zile înainte, iar aceasta se pregătea să finalizeze poziția Consiliului”, a explicat Wölken.

„Nimeni nu a fost informat”, a adăugat eurodeputatul.

Potrivit acestuia, situația a devenit și mai îngrijorătoare după apariția informațiilor despre întâlnirea dintre von der Leyen și Vance.

Avocatul său a susținut în instanță că transparența nu ar trebui să depindă exclusiv de modul în care Comisia clasifică documentele.

În opinia acestuia, instituția nu ar trebui să decidă singură ce informații sunt relevante pentru verificarea propriei activități.

Nokia, Ericsson, Qualcomm și Huawei aveau interese importante în legislația privind brevetele

Propunerea legislativă retrasă urmărea reglementarea licențierii brevetelor esențiale pentru standardele tehnologice.

Aceste brevete acoperă tehnologii necesare pentru respectarea unor standarde utilizate în diferite industrii.

Proiectul provocase o confruntare intensă între companiile care dețin brevete și firmele care utilizează tehnologiile respective.

Printre titularii importanți de brevete se numără Nokia, Ericsson, Qualcomm și Huawei.

De cealaltă parte se află companii care au nevoie de licențe pentru fabricarea telefoanelor, automobilelor și altor produse.

Retragerea propunerii a întrerupt procesul legislativ înainte ca Parlamentul European și statele membre să ajungă la un acord.

Comisia Europeană respinge acuzațiile și susține că solicitarea documentelor nu a fost suficient de clară

Reprezentanții Comisiei Europene au apărat în instanță modul în care instituția a răspuns solicitării eurodeputatului.

Comisia i-a transmis acestuia 14 documente, majoritatea fiind e-mailuri și puncte de vedere ale unor organizații externe.

Cele mai multe fuseseră trimise după anunțarea retragerii proiectului.

Avocatul Comisiei, Tim Maxian Rusche, a susținut că solicitarea nu preciza explicit că erau căutate e-mailuri interne anterioare deciziei.

„Dacă vor corespondență internă, trebuie să specifice acest lucru”, a declarat reprezentantul instituției.

Acesta a criticat solicitările prea generale privind accesul la documente, susținând că ele îngreunează activitatea Comisiei.

Parlamentul European a deschis separat un proces împotriva Comisiei Europene

Controversa privind documentele nu este singurul litigiu provocat de retragerea regulamentului.

Parlamentul European a decis anul trecut să acționeze în judecată Comisia, considerând că aceasta și-ar fi depășit competențele.

Eurodeputatul social-democrat german René Repasi a criticat utilizarea dreptului Comisiei de a retrage propuneri legislative.

„Dreptul Comisiei de a retrage o propunere nu poate fi folosit ca instrument politic pentru a întrerupe activitatea Parlamentului sau pentru a impune de sus o agendă de dereglementare”, a declarat Repasi.

Acesta consideră că o asemenea abordare nu respectă modul în care ar trebui să funcționeze procesele democratice europene.

Judecătorii Tribunalului UE nu au anunțat când vor pronunța o hotărâre în dosarul privind accesul la documentele interne.

Despre autor
Iulian Luca

Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.