CEDO suspendă un avocat român timp de doi ani, după ce a folosit citări false generate de AI
SURSA FOTO: Dreamstime - The European Court of Human Rights, Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Un avocat român a fost exclus timp de doi ani de la reprezentarea justițiabililor în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), după ce a depus documente cu citări false generate de inteligența artificială. Decizia a fost adoptată la data de 13 noiembrie 2026.
CEDO suspendă un avocat român timp de doi ani, după ce a folosit citări false generate de inteligența artificială
Un avocat român care a utilizat citări generate de inteligența artificială fără să le verifice a fost suspendat timp de doi ani de la dreptul de a reprezenta sau asista justițiabili în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Decizia a fost anunțată miercuri de Curte, printr-un comunicat de presă.
Măsura a fost adoptată la 13 noiembrie, după ce Camera care a analizat o cerere în care avocatul figura drept unul dintre cei doi reprezentanți a identificat numeroase erori în observațiile depuse de acesta cu privire la jurisprudența CEDO.
Printre neregulile constatate se numără citarea unor cauze inexistente, generate de inteligența artificială, precum și atribuirea unor paragrafe fictive unor hotărâri și decizii autentice ale Curții. Avocatul a invocat cauze reale, dar fără legătură cu argumentele prezentate sau care contraziceau în mod evident susținerile pe care ar fi trebuit să le susțină.
Avocatul a recunoscut că a folosit programe de inteligență artificială pentru redactarea observațiilor și a calificat problemele drept „inexactități” și „erori de citare”. Camera a apreciat însă că nu a fost vorba despre greșeli izolate, ci despre erori numeroase, repetate și substanțiale, care indicau un tipar.
În consecință, judecătorii au concluzionat că avocatul nu și-a respectat obligațiile profesionale și deontologice impuse de Curte, obligații prevăzute și de legislația națională.
Camera a înaintat președintelui CEDO o propunere motivată pentru excluderea avocatului de la reprezentarea și asistarea justițiabililor în fața Curții, pentru o perioadă de doi ani. Președintele a aprobat propunerea, iar măsura a devenit astfel aplicabilă.
Ce a făcut mai exact avocatul român?
În conformitate cu articolul 44D din Regulamentul Curții, Camera a analizat observațiile solicitate avocatului, Guvernului României și Uniunii Naționale a Barourilor din România cu privire la propunerea de excludere. Comentariile primite au fost comunicate tuturor părților implicate, care au avut posibilitatea de a transmite răspunsuri. Baroul Iași a fost, de asemenea, invitat să își exprime punctul de vedere, însă nu a răspuns solicitării Curții.
În analiza sa, Camera a luat în considerare prevederile Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, Statutul profesiei de avocat, Codul deontologic al avocatului român și jurisprudența CEDO. Potrivit acestor reglementări și practici judiciare, avocații trebuie să acționeze cu profesionalism și să manifeste un nivel ridicat de diligență în activitatea desfășurată în fața Curții.
CEDO a precizat că această obligație presupunea verificarea independentă și atentă a tuturor referințelor și argumentelor juridice generate cu ajutorul programelor de inteligență artificială. Verificările trebuiau efectuate prin consultarea unor surse autorizate, în special a bazei de date HUDOC, care cuprinde jurisprudența Curții, înainte de depunerea documentelor.
Camera a analizat și declarația avocatului, prin care acesta a recunoscut că nu a verificat corespunzător toate hotărârile și deciziile citate. Judecătorii au considerat însă că această explicație minimalizează gravitatea situației, întrucât, în cazul anumitor referințe juridice, nu fusese efectuată nicio verificare. Caracterul repetitiv al numeroaselor erori ar fi permis identificarea lor cu ușurință printr-o simplă consultare a bazei de date HUDOC.
Camera a mai constatat că modul de lucru al avocatului a afectat buna desfășurare a actului de justiție. După identificarea neregulilor, Curtea a fost nevoită să aloce o perioadă îndelungată verificării observațiilor, să inițieze procedura prevăzută la articolul 44D și să desfășoare o corespondență extinsă cu celelalte părți implicate.
Potrivit Camerei, acest volum suplimentar de muncă este incompatibil cu atribuțiile pe care Curtea trebuie să le îndeplinească în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Avocatul român poate primi din nou dreptul de reprezentare. Ce au decis judecătorii?
În urma evaluării tuturor circumstanțelor, Camera a concluzionat că modul în care avocatul și-a desfășurat activitatea se încadrează în categoria „circumstanțelor excepționale” prevăzute la articolul 44D din Regulamentul CEDO. Această prevedere permite excluderea unui avocat sau a unei alte persoane de la reprezentarea ori asistarea unei părți în fața Curții.
CEDO a precizat că decizia de excludere nu împiedică posibilitatea restabilirii ulterioare a drepturilor avocatului de a reprezenta sau asista justițiabili în fața instanței europene.
Măsura vizează exclusiv unul dintre cei doi avocați care îi reprezentau pe reclamanți în cauza respectivă. Avocatul a fost informat atât despre decizia Curții, cât și despre motivele care au stat la baza acesteia. Notificări au fost transmise și reclamanților, Guvernului României, Uniunii Naționale a Barourilor din România și Baroului Iași.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.