Infecțiile nosocomiale au depășit 47.000 de cazuri în spitalele din România. INSP raportează o creștere de 13% într-un singur an

Infecțiile nosocomiale continuă să reprezinte o problemă majoră pentru sistemul sanitar din România. În 2025, spitalele au raportat 47.394 de cazuri, cu aproximativ 13% mai multe decât în anul precedent. Datele Institutului Național de Sănătate Publică arată că tendința de creștere s-a menținut în ultimii ani. În primul semestru din 2026 au fost înregistrate alte 22.918 cazuri la nivel național.

Infecțiile nosocomiale au crescut cu peste 5.400 de cazuri în 2025, potrivit datelor INSP

Infecțiile nosocomiale, denumite oficial infecții asociate asistenței medicale (IAAM), au înregistrat o creștere a numărului de cazuri raportate în spitalele din România, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Aceste infecții sunt dobândite în timpul acordării îngrijirilor medicale și pot afecta grav evoluția pacienților, în special a celor internați în secțiile de terapie intensivă sau care prezintă un sistem imunitar slăbit.

Potrivit informațiilor transmise de INSP pentru Newsweek, numărul infecțiilor raportate a ajuns la 47.394 în 2025, comparativ cu 41.957 în 2024. Diferența este de 5.437 de cazuri, echivalentul unei creșteri de aproximativ 13%.

Datele centralizate pentru perioada 2022–2025 indică o majorare anuală a numărului de raportări. În 2022 au fost înregistrate 40.084 de cazuri, iar în 2023 totalul a urcat la 40.359. În anul următor, numărul a depășit 41.900, înainte de creșterea mai accentuată consemnată în 2025.

În primele șase luni din 2026, autoritățile au centralizat 22.918 infecții asociate asistenței medicale. Dacă ritmul raportărilor se menține în a doua jumătate a anului, totalul anual ar putea depăși 45.000 de cazuri. Această estimare nu reprezintă însă o prognoză oficială a INSP.

Separat, raportul instituției pentru 2025 indică județul Iași printre zonele în care au fost identificate numeroase focare. Cele mai multe au fost raportate în secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI).

Printre agenții patogeni identificați se regăsesc SARS-CoV-2, virusul gripal, Clostridioides difficile și bacterii rezistente la antibiotice.

INSP explică de ce un număr mai mare de infecții raportate nu înseamnă automat un risc mai ridicat

Institutul Național de Sănătate Publică precizează că statisticile privind infecțiile asociate asistenței medicale trebuie analizate în funcție de caracteristicile fiecărui spital. Complexitatea intervențiilor, gravitatea afecțiunilor tratate, durata internărilor și capacitatea laboratoarelor de a identifica microorganismele influențează numărul cazurilor înregistrate.

Instituția atrage atenția că spitalele care dispun de sisteme performante de supraveghere și diagnostic pot identifica mai multe infecții decât unitățile în care capacitatea de depistare este limitată.

„Numărul de cazuri raportate trebuie interpretat cu prudență, întrucât poate fi influențat de profilul și complexitatea activității medicale, de tipurile de pacienți îngrijiți și de gradul lor de severitate, de volumul și durata spitalizărilor, de capacitatea de diagnostic microbiologic, de disponibilitatea și organizarea serviciilor de laborator, precum și de intensitatea activităților de supraveghere, identificare și raportare a IAAM.

Prin urmare, un număr mai mare de cazuri raportate nu indică, în mod automat, un risc mai mare de dobândire a unei infecții sau o situație epidemiologică mai nefavorabilă în unitatea respectivă.

În mod similar, un număr redus de cazuri raportate nu demonstrează, în sine, un nivel scăzut al riscului de infecție”, susține INSP în răspunsul transmis pentru publicația citată.

Prin urmare, compararea situației epidemiologice din diferite spitale presupune utilizarea unor indicatori care țin cont de profilul unităților medicale, de particularitățile pacienților și de activitatea de diagnostic.

Tragedia de la Colectiv a evidențiat consecințele infecțiilor nosocomiale asupra pacienților cu arsuri grave

Problema infecțiilor nosocomiale a revenit în atenția publică după incendiul produs la 30 octombrie 2015 în clubul Colectiv din București. În urma tragediei, 26 de persoane și-au pierdut viața în incinta clubului, iar alte 39 au murit ulterior.

O parte dintre victimele care au supraviețuit incendiului au dezvoltat infecții severe în timpul internării. Pacienții cu arsuri extinse prezentau o vulnerabilitate ridicată în fața microorganismelor, iar infecțiile dobândite în spitale au complicat tratamentul.

În cazul răniților de la Colectiv au fost identificate bacterii precum Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa și Staphylococcus aureus.

Unele dintre aceste microorganisme prezentau rezistență la antibiotice, ceea ce a redus posibilitățile de tratament. Infecțiile bacteriene au fost asociate cu evoluția nefavorabilă a unor pacienți, iar relatările despre tragedie au indicat 13 tineri care au murit după infectarea cu bacterii în spitale.

La 11 ani de la incendiul din Colectiv, datele privind infecțiile asociate asistenței medicale arată că numărul cazurilor raportate la nivel național continuă să crească.

Șapte copii au murit la Spitalul Sf. Maria din Iași, în contextul unui focar cu Serratia marcescens

În septembrie 2025, infecțiile nosocomiale au revenit în centrul atenției după decesele înregistrate la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” din Iași. Șapte copii, cu vârste cuprinse între câteva zile și 15 ani, au murit în contextul unui focar cu bacteria Serratia marcescens.

Ministerul Sănătății a comunicat inițial că nouă pacienți cu vârsta sub un an fuseseră infectați și că în unitatea sanitară se înregistraseră șase decese. Ulterior, informațiile referitoare la acest caz au inclus și moartea unui al șaptelea copil.

Situația a determinat verificări privind respectarea procedurilor de prevenire a infecțiilor, momentul identificării primelor cazuri și rapiditatea cu care autoritățile sanitare au fost informate despre focar.

Ministerul Sănătății a criticat întârzierile în gestionarea situației și a solicitat măsuri administrative împotriva conducerii spitalului și a Direcției de Sănătate Publică Iași.

Reprezentanții unității medicale au susținut că procedurile au fost respectate. În paralel, autoritățile au verificat modul în care personalul medical a aplicat măsurile de prevenire și control al transmiterii bacteriei.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a apreciat că deficiențele nu au fost generate de absența infrastructurii sau a materialelor sanitare, ci de aplicarea protocoalelor și de întârzierea intervenției.

„Discutăm de o lipsă de aplicare a protocoalelor, de o lipsă de reacție atât din partea DSP, cât și din partea spitalului”, a afirmat ministrul.

În urma controalelor au fost dispuse sancțiuni, iar poliția a început o anchetă pentru stabilirea împrejurărilor în care s-au produs infectările și pentru verificarea modului în care au fost gestionate primele cazuri.

Spitalele au obligația să publice date despre infecțiile nosocomiale și indicatorii epidemiologici

Unitățile sanitare din România trebuie să facă publice informații statistice privind infecțiile asociate asistenței medicale, în conformitate cu Ordinul ministrului Sănătății nr. 1.101/2016.

Obligația include publicarea pe site-urile spitalelor a datelor referitoare la infecțiile identificate, precum și a indicatorilor de incidență și prevalență.

INSP subliniază că aceste informații trebuie interpretate în raport cu activitatea fiecărei unități medicale. Spitalele care tratează pacienți cu afecțiuni grave, realizează intervenții complexe sau dispun de laboratoare cu o capacitate ridicată de diagnostic pot înregistra niveluri diferite de raportare.

În același timp, creșterea numărului de cazuri la nivel național necesită monitorizare epidemiologică. Statisticile disponibile nu permit stabilirea exactă a proporției în care majorarea reflectă o creștere efectivă a infecțiilor sau îmbunătățirea mecanismelor de identificare și raportare.

Evaluarea riscurilor și a eficienței măsurilor de prevenție presupune analizarea unor indicatori comparabili și a informațiilor detaliate din fiecare unitate sanitară.

Autoritățile pregătesc noi măsuri pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale în spitale

Prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale reprezintă o prioritate de sănătate publică, potrivit precizărilor INSP. Instituția indică necesitatea consolidării supravegherii epidemiologice, a identificării rapide a focarelor și a respectării procedurilor de igienă și dezinfecție.

Măsurile urmăresc inclusiv reducerea transmiterii microorganismelor rezistente la tratamente antimicrobiene, care pot complica evoluția pacienților și pot limita eficiența antibioticelor.

Principalele direcții de intervenție menționate de autorități sunt:

• Respectarea procedurilor de igienă și dezinfecție, inclusiv igiena mâinilor, utilizarea echipamentelor individuale de protecție și sterilizarea instrumentarului medical.

• Izolarea pacienților atunci când condițiile epidemiologice impun această măsură și aplicarea precauțiilor suplimentare pentru prevenirea transmiterii microorganismelor.

• Consolidarea supravegherii epidemiologice prin colectarea, centralizarea și analizarea informațiilor referitoare la infecțiile identificate.

• Monitorizarea microorganismelor rezistente la antimicrobiene și utilizarea prudentă a antibioticelor.

• Dezvoltarea capacității de diagnostic microbiologic și identificarea rapidă a agenților patogeni.

• Instruirea personalului medical și auxiliar pentru aplicarea corespunzătoare a procedurilor de prevenire și control al infecțiilor.

În iulie 2026, Ministerul Sănătății a anunțat un proiect de ordin destinat introducerii unor reguli unitare pentru organizarea activităților de supraveghere, prevenire și raportare a infecțiilor asociate asistenței medicale.

Proiectul prevede și consolidarea structurilor specializate din spitale, responsabile de monitorizarea situației epidemiologice și de coordonarea măsurilor pentru limitarea transmiterii infecțiilor.

Raportarea infecțiilor nosocomiale ar urma să fie digitalizată din 2027 prin platforma SEMISS

Institutul Național de Sănătate Publică a prezentat și măsurile de digitalizare a sistemului de raportare a infecțiilor asociate asistenței medicale. Unul dintre proiectele menționate este platforma informatică SEMISS, concepută pentru standardizarea colectării și monitorizării datelor epidemiologice.

Operaționalizarea sistemului este prevăzută începând cu anul 2027. Platforma ar urma să faciliteze transmiterea informațiilor de către unitățile sanitare, centralizarea raportărilor și analiza evoluției infecțiilor la nivel național.

Prin utilizarea unui sistem informatic comun, autoritățile urmăresc îmbunătățirea calității datelor disponibile și susținerea deciziilor privind prevenirea și controlul focarelor.

Proiectul include și activități de pregătire profesională pentru personalul implicat în supravegherea infecțiilor. Ținta anunțată este instruirea a peste 5.000 de persoane la nivel național.

Pregătirea ar urma să fie realizată prin ghiduri de specialitate, instrumente metodologice și sesiuni dedicate cadrelor medicale și specialiștilor responsabili de prevenirea infecțiilor asociate asistenței medicale.

Potrivit INSP, dezvoltarea platformei și instruirea personalului sunt destinate consolidării capacității spitalelor de a identifica și limita infecțiile, precum și îmbunătățirii mecanismelor de raportare și supraveghere epidemiologică.

Documentul INSP poate fi vizualizat mai jos: