România riscă să rămână fără miliarde de euro din PNRR. Ce se întâmplă cu banii neaprobați de Bruxelles

România riscă să piardă o parte din cele 6,43 miliarde de euro pe care trebuie să le încaseze din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la sfârșitul anului 2026. Ministerul Finanțelor avertizează că fondurile care nu vor fi validate de Comisia Europeană nu vor mai putea fi recuperate, iar cheltuielile deja efectuate vor trebui acoperite din bugetul de stat. Situația ar putea afecta respectarea țintei de deficit bugetar.

România a primit 13,27 miliarde de euro din PNRR și mai așteaptă două tranșe de plată

Ministerul Finanțelor a anunțat vineri, 17 octombrie, că România mai are de încasat 6,43 miliarde de euro din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Până în prezent, România a primit 13,27 miliarde de euro, reprezentând aproximativ două treimi din suma totală alocată prin program.

Din fondurile deja încasate, 8,95 miliarde de euro reprezintă granturi, adică finanțări nerambursabile, iar 4,32 miliarde de euro provin din împrumuturi.

În suma totală este inclusă și tranșa de 301,2 milioane de euro încasată la 9 octombrie 2026, aferentă țintelor și jaloanelor suspendate anterior din cererea de plată numărul 3.

Din cele 6,43 miliarde de euro rămase de primit, 2,08 miliarde de euro sunt incluse în cererea de plată numărul 5, aflată în prezent în evaluarea Comisiei Europene.

Alte 4,35 miliarde de euro reprezintă cererea de plată numărul 6, depusă la 30 septembrie 2026.

„Decizia Comisiei este așteptată până la 20 noiembrie 2026”, a transmis Ministerul Finanțelor.

Ministerul Finanțelor avertizează că sumele nevalidate de Comisia Europeană vor afecta deficitul bugetar

Bugetul de stat pentru 2026 a fost construit luând în calcul încasarea integrală a finanțărilor PNRR programate pentru acest an.

Ministerul Finanțelor precizează că aceste fonduri au fost corelate cu cheltuielile prevăzute pentru investițiile și reformele incluse în program.

„Bugetul pe anul 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an, în corelare cu cheltuielile planificate pentru investiții și reforme. Prin urmare, încasarea sumelor din cererile de plată nr. 5 și nr. 6 este determinantă pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate și pentru respectarea țintei de deficit”, se arată în comunicatul instituției.

În prezent, investițiile și reformele realizate prin PNRR sunt finanțate din bugetul de stat. Granturile europene sunt utilizate ulterior pentru reîntregirea sumelor cheltuite, după ce Comisia Europeană validează cererile de plată.

În cazul în care anumite ținte și jaloane nu sunt validate, cheltuielile corespunzătoare nu vor mai putea fi recuperate din fondurile nerambursabile ale programului.

„Plățile pentru ținte și jaloane care nu vor fi validate de Comisia Europeană nu vor mai putea fi recuperate din PNRR și vor trebui acoperite din bugetul național”, avertizează Ministerul Finanțelor.

Instituția precizează că acest lucru va avea consecințe directe asupra deficitului.

„Orice sumă nevalidată din componenta de granturi va avea impact direct asupra deficitului, întrucât cheltuielile realizate nu vor mai fi acoperite din sumele nerambursabile aferente PNRR și rămân în sarcina bugetului național”, a explicat ministerul.

Cheltuielile pentru proiectele finanțate din granturi PNRR au depășit veniturile înregistrate până la sfârșitul lunii septembrie

Datele Ministerului Finanțelor arată că, până la 30 septembrie 2026, veniturile generate de granturile PNRR au ajuns la 22,27 miliarde de lei. În aceeași perioadă, plățile efectuate pentru proiectele finanțate din aceste granturi s-au ridicat la 27,19 miliarde de lei.

În ceea ce privește componenta de împrumuturi, Ministerul Finanțelor precizează că aceasta are un tratament bugetar diferit față de granturi.

Fondurile împrumutate prin PNRR nu sunt considerate venituri bugetare, ci reprezintă o sursă de finanțare a deficitului.

„Sumele împrumutate prin PNRR nu sunt venituri bugetare, ci o sursă de finanțare a deficitului bugetar, mai ieftină decât împrumuturile de pe piață”, a transmis instituția.

Potrivit datelor prezentate, plățile efectuate din componenta de împrumuturi au ajuns la 15,74 miliarde de lei până la 30 septembrie.

Aceste cheltuieli sunt reflectate integral în deficitul bugetar, indiferent de momentul în care România încasează tranșele de împrumut de la Comisia Europeană.

Ministerele au cheltuit 76,57 miliarde de lei pentru proiecte europene și PNRR până la 14 octombrie

Ministerul Finanțelor a prezentat și situația cheltuielilor realizate de ministere și instituțiile publice centrale pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR. Până la 14 octombrie 2026, acestea au efectuat plăți totale de 76,57 miliarde de lei.

Suma reprezintă 64,6% din creditele bugetare de 118,61 miliarde de lei aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2026.

Din totalul cheltuielilor efectuate, 44,63 miliarde de lei au fost direcționate către proiectele PNRR.

Componenta de granturi a reprezentat 28,71 miliarde de lei, iar cea de împrumuturi a însumat 15,91 miliarde de lei.

Separat, plățile efectuate din fonduri europene nerambursabile s-au ridicat la 31,94 miliarde de lei, reprezentând 54,6% din creditele bugetare alocate.

Investițiile PNRR nefinalizate în 2026 vor fi programate în anii următori, în funcție de fondurile disponibile

Ministerul Finanțelor a anunțat că investițiile realizate prin PNRR vor fi evaluate, iar rezultatele vor fi utilizate atât la rectificarea bugetară din acest an, cât și la elaborarea bugetului pentru 2027.

Instituția a solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor de credite să actualizeze informațiile privind situația financiară a proiectelor.

Datele solicitate trebuie să cuprindă sumele care urmează să fie încasate, cheltuielile deja efectuate, obligațiile de plată rămase și investițiile care vor necesita finanțare suplimentară.

„Pentru rectificarea bugetară și bugetul pe anul 2027, creditele bugetare destinate proiectelor PNRR vor fi corelate cu tranșele de plată rămase de încasat și cu plățile care pot fi efectiv realizate până la 31 decembrie 2026”, a precizat Ministerul Finanțelor.

Instituția a confirmat că cererea de plată numărul 6 reprezintă ultima tranșă a Planului Național de Redresare și Reziliență.

Pentru investițiile care nu vor fi finalizate în acest an, plățile rămase vor fi programate în anii următori, în limita resurselor bugetare disponibile.

„Plățile aferente investițiilor din Plan nefinalizate în cadrul contractelor de finanțare, care nu pot fi efectuate în acest an, vor fi programate în anii următori, în limita spațiului fiscal disponibil”, se arată în comunicat.

Cheltuielile pentru apărare, salarii, asistență socială și dobânzi vor influența bugetul din 2027

În ședința de Guvern de vineri au fost prezentate și date privind obligațiile bugetare care trebuie luate în calcul pentru anul viitor.

În primele nouă luni din 2026, România a cheltuit 6,34 miliarde de lei pentru obligațiile asumate prin instrumentul european SAFE, destinat domeniului apărării.

Ministerul Finanțelor a arătat că aceste cheltuieli, alături de cele pentru personal, asistență socială și dobânzi, vor avea un impact semnificativ asupra construcției bugetului de stat pentru 2027.

În paralel, autoritățile trebuie să continue măsurile de consolidare fiscală.

„Evaluarea acestor obligații, alături de continuarea consolidării fiscale, va determina spațiul disponibil pentru noi cheltuieli în anul 2027”, a transmis Ministerul Finanțelor.