Ilie Bolojan avertizează asupra riscului unor tensiuni sociale majore: România nu și le poate permite

Premierul demis Ilie Bolojan avertizează că România s-ar putea confrunta cu tensiuni sociale „enorme” dacă serviciile publice de bază ar ajunge să nu mai funcționeze, pe fondul unei crize politice prelungite, al unui Parlament fragmentat și al lipsei unui guvern funcțional.

Ilie Bolojan face comparația cu Franța și vorbește despre riscurile pentru România

Liderul PNL a făcut o paralelă cu situația din Franța, unde protestele și dificultățile economice pun presiune asupra clasei politice, precizând însă că între cele două țări există diferențe importante.

Invitat la B1 TV, Ilie Bolojan a fost întrebat dacă viitorul guvern ar putea fi nevoit să gestioneze proteste de stradă, în contextul scumpirilor la carburanți și energie. Acesta a spus că nu își dorește o asemenea evoluție, dar consideră că riscurile trebuie discutate deschis, mai ales în condițiile în care instabilitatea politică poate afecta încrederea populației în instituțiile statului.

„Există diferențe puternice între Franța și România, dar sunt și anumite asemănări”, a explicat liderul liberalilor, referindu-se la situația politică din cele două țări.

Potrivit lui Bolojan, în Franța, autoritatea președintelui Emmanuel Macron se diminuează puternic spre finalul mandatului, în timp ce guvernul nu dispune de o majoritate sigură. În plus, apropierea campaniei prezidențiale de anul viitor îngreunează adoptarea unor decizii importante.

Premierul demis a mai amintit că Franța se confruntă cu deficite bugetare mari, o datorie publică de peste 100% din produsul intern brut și costuri tot mai ridicate ale dobânzilor. În opinia sa, aceste probleme contribuie la acumularea tensiunilor sociale și complică activitatea autorităților.

Ilie Bolojan avertizează asupra efectelor unei crize politice prelungite

Liderul PNL a subliniat că România nu se află în aceeași situație ca Franța, însă o eventuală deteriorare a funcționării serviciilor publice ar putea avea consecințe importante asupra încrederii cetățenilor în clasa politică și în instituțiile statului.

„La modul deschis, nu suntem în situația Franței, care se confruntă cu proteste, dar dacă am ajunge într-o situație în care servicii de bază ar colapsa, vă rog să vă gândiți ce s-ar întâmpla cu încrederea în această lume politică, în instituții”, a avertizat liderul PNL.

Bolojan a atras atenția că absența unui guvern funcțional, dublată de fragmentarea Parlamentului, ar putea accentua nemulțumirile sociale. El a evidențiat riscul ca problemele politice și administrative să se transforme într-o criză mai amplă, cu efecte asupra relației dintre populație și autorități.

„Niște tensiuni sociale enorme pe care România nu și le poate permite”, a adăugat acesta, referindu-se la posibilele consecințe ale unei asemenea situații.

Declarațiile au fost făcute în contextul discuțiilor despre viitoarea formulă de guvernare și despre capacitatea partidelor de a asigura stabilitatea politică. Bolojan a legat riscurile sociale și de modul în care partidele își asumă responsabilitatea guvernării, susținând că deciziile luate în perioada următoare pot influența evoluția politică a României.

De ce respinge PNL o nouă guvernare alături de PSD

Ilie Bolojan a explicat și motivele pentru care PNL nu mai dorește să formeze un guvern alături de PSD. Liderul liberalilor a făcut referire la perioada 2023–2024, când, potrivit afirmațiilor sale, au fost angajate cheltuieli fără ca acestea să fie susținute de veniturile statului.

Bolojan consideră că experiența acelei coaliții a contribuit la consolidarea votului antisistem, deoarece așteptările unei părți a electoratului nu au fost îndeplinite. În opinia sa, repetarea aceleiași formule politice ar putea amplifica și mai mult această tendință la următoarele alegeri parlamentare.

„Dacă mai face încă o dată asta, în 2028, votul antisistem va fi covârșitor. Și nici asta n-ar fi o problemă, dacă soluțiile simpliste care se propun ar fi fezabile, dar nu sunt fezabile”, a spus liderul liberalilor.

Acesta a criticat și rolul pe care PSD l-ar putea avea într-o eventuală nouă formulă de guvernare, susținând că partidul ar putea deveni un factor de instabilitate pentru executiv.

„Cel mai mare pericol, cel mai mare sabotor pentru orice guvern în care este PSD-ul este pur și simplu PSD-ul. Și pentru acest guvern, pericolul de sabotaj mare va fi de la Partidul Social Democrat”, a declarat Bolojan.

Ce spune Bolojan despre formulele alternative de guvernare

Întrebat dacă regretă faptul că PNL nu a votat Guvernul Tomac, o formulă în care PSD nu ar fi avut 12 miniștri, liderul liberalilor a răspuns că nu regretă decizia. El a descris acel cabinet drept „o formulă de tip paravan”, susținând că PSD ar fi avut miniștri delegați, fără să își asume în mod direct răspunderea politică pentru guvernare.

În schimb, Bolojan a afirmat că Guvernul Niculescu ar reprezenta o formulă mai transparentă din perspectiva responsabilității partidelor. Potrivit acestuia, participarea PSD cu propria echipă ar face mai clară asumarea deciziilor și a consecințelor guvernării.

„Ne scoate dintr-o anumită ipocrizie”, a declarat liderul PNL despre Guvernul Niculescu, referindu-se la diferența dintre participarea directă la guvernare și susținerea unei formule în care responsabilitățile ar fi distribuite diferit.

Bolojan a făcut referire și la Guvernul Veștea, propus de președinte în luna iunie fără acordul PNL. Despre această variantă, el a susținut că nu respecta principiile democrației parlamentare și că ar fi putut avantaja PSD.

„Nu era în spiritul democrației parlamentare”, a spus liderul liberalilor, adăugând că formula respectivă era „eventual în avantajul PSD”.

În privința responsabilității partidelor în luarea deciziilor politice, Bolojan a atras atenția că pozițiile radicale trebuie evaluate prin prisma consecințelor pe care le pot avea asupra țării. „E ușor să fii radical, dar dacă ai o responsabilitate importantă pentru țară, trebuie să te gândești de două ori ce faci”, a declarat liderul PNL.