Marius Budăi dărâmă castelul lui Ilie Bolojan: Miracolul Bolojan – Cum să sărăcești o țară în câteva luni

Deputatul PSD Marius Budăi a criticat politicile economice ale lui Ilie Bolojan, afirmând că acestea au redus puterea de cumpărare a salariaților din România în ultimele nouă luni.

Marius Budăi îl acuză pe Ilie Bolojan de scăderea puterii de cumpărare a românilor

Deputatul PSD Marius Budăi a transmis vineri, 15 mai 2026, pe Facebook, o critică la adresa lui Ilie Bolojan, susținând că politicile economice aplicate în timpul mandatului acestuia ar fi contribuit la scăderea puterii de cumpărare a salariaților timp de nouă luni consecutive.

În mesajul său, Budăi a afirmat că evoluția indicatorilor economici ar arăta o deteriorare a nivelului de trai al angajaților din România, trecând de la o creștere de 4,7% a puterii de cumpărare în martie 2025 la o scădere de 5,1% în martie 2026. El a susținut că această tendință ar fi rezultatul unor decizii politice asumate de guvernare.

Deputatul PSD a mai declarat că o măsură privind majorarea salariului minim, convenită în cadrul coaliției de guvernare pentru 1 iulie 2026, nu ar fi fost inclusă în forma prezentată ulterior în Parlament, sugerând că aceasta ar fi fost omisă fără consultări suplimentare.

În aceeași postare, Budăi a mai afirmat că modul de guvernare ar fi fost unul unilateral și a susținut că PSD nu poate sprijini politici despre care consideră că ar conduce la creșterea sărăciei în rândul populației. El a concluzionat că România ar avea nevoie de un model de guvernare diferit, orientat mai mult spre protecția nivelului de trai și stabilitate socială, în contrast cu actualele politici criticate în mesajul său.

„Miracolul Bolojan – Cum să sărăcești o țară în câteva luni!

Cifrele nu mint, chiar dacă domnul Bolojan și fanii dumnealui preferă să le ignore. Nouă luni consecutive de scădere a puterii de cumpărare a salariaților. Nouă luni în care cetățenii români care muncesc cinstit au devenit, sistematic și metodic, mai săraci. Nu din cauza unor forțe misterioase ale naturii, ci din cauza unor alegeri politice concrete, asumate și aplicate cu un calm glacial de actualul domn prim-ministru demis.

Dar parcă nu era de ajuns că politicile domnului Bolojan au erodat lunar puterea de cumpărare a milioanelor de salariați români. A venit și lovitura care a arătat cel mai bine cu cine avem de-a face: când a prezentat bugetul în Parlament, majorarea salariului minim de la 1 iulie 2026, agreată în coaliție, pur și simplu nu era prinsă – lipsea, dispăruse. O decizie luată în coaliție, ignorată fără explicații, fără consultare, fără niciun respect față de parteneri și, mai ales, față de oamenii care așteptau acea majorare. Nu pentru lux, ci pentru a supraviețui.

Acesta este stilul de guvernare al domnului Bolojan: decizii luate unilateral, peste capul coaliției, peste capul românilor.

Pentru PSD, sărăcia în muncă nu este o opțiune. Nu am susținut și nu vom susține politicile de sărăcire a populației promovate de domnul Bolojan și tocmai de aceea nu am mai putut susține acest mod de guvernare care a adus România în criză economică și socială. România are nevoie de un alt model de guvernare, total diferit de cel practicat de domnul Bolojan. Un model bazat pe empatie, un model care să pună omul în centrul atenției, un model care să proiecteze speranță, nu frica zilei de mâine, nu frica întreprinzătorului că își va pierde munca de-o viață.

Luni consecutive de sărăcie. Acesta este bilanțul de guvernare al domnului Bolojan. De la +4,7% putere de cumpărare în martie 2025 – înainte ca „reformele” domnului Bolojan să își facă efectul – la -5,1% în martie 2026. Aceasta este traiectoria. Aceasta este realitatea pe care o trăiesc zilnic milioane de români care muncesc și care, în ciuda efortului lor, ajung la sfârșitul lunii mai săraci decât luna trecută.

Empatie și speranță, domnule Bolojan. Cunoașteți aceste cuvinte?”, este mesajul lui Budăi.

Consumul se contractă pe fondul scumpirii combustibililor și al scăderii puterii de cumpărare

Rata anuală a inflației și-a întrerupt în martie 2026 tendința ușor descendentă, crescând la 9,87%, față de 9,31% în februarie. Evoluția a fost determinată în principal de scumpirea semnificativă a combustibililor, pe fondul tensiunilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu, efect care a fost doar parțial compensat de dinamici mai reduse înregistrate la energia reglementată și în inflația de bază.

Pe ansamblul trimestrului I 2026, inflația anuală a crescut ușor, de la 9,69% în decembrie 2025, în contextul în care majorările de preț la combustibili, alimente și tutun au depășit efectele de sens opus generate de ieftinirea gazelor naturale și energiei electrice, precum și de încetinirea ușoară a inflației de bază.

Inflația CORE2 ajustat a continuat însă o traiectorie ușor descendentă, ajungând la 8,2% în martie, de la 8,5% în decembrie 2025. Această evoluție a fost susținută de efecte de bază dezinflaționiste, de scăderea unor prețuri la mărfuri agroalimentare, de temperarea prețurilor la import și de o cerere de consum mai redusă.

În aprilie 2026, rata anuală a inflației a urcat semnificativ la 10,71%, pe fondul accelerării prețurilor la gaze naturale, combustibili și bunuri cu prețuri administrate, influențate de creșterea cotațiilor petrolului, efecte de bază nefavorabile și majorarea chiriilor pentru locuințele de stat.

În aceeași perioadă, rata inflației calculată prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a urcat la 9,5%, de la 8,6% în decembrie 2025. Rata medie anuală a inflației IPC a ajuns la 9,0%, iar cea calculată pe baza IAPC la 8,0%, ambele în creștere față de finalul anului 2025.

Datele preliminare arată că activitatea economică s-a contractat în trimestrul I 2026 cu 0,2%, după o scădere de 2,0% în trimestrul anterior. În dinamică anuală, PIB-ul a coborât la -1,7%, în contextul evoluțiilor inegale ale principalelor componente ale cererii și ale sectoarelor economice.

În acest context, consumul populației a continuat să se reducă, vânzările cu amănuntul accentuându-și declinul, iar producția industrială înregistrând o contracție mai puternică. În schimb, construcțiile au înregistrat o ușoară accelerare a creșterii, iar exporturile au încetinit mai vizibil decât importurile, ceea ce a influențat evoluția deficitului comercial și a balanței externe.

Piața muncii a arătat semnale mixte, cu o accelerare a scăderii numărului de salariați și o reducere a ratei șomajului în trimestrul I 2026. În același timp, dinamica salariilor nominale și costul unitar al muncii au continuat să se tempereze, iar intențiile de angajare au rămas în scădere, deși într-un ritm mai lent.

Pe piețele financiare, dobânzile interbancare au rămas relativ stabile, iar randamentele titlurilor de stat au fluctuat în funcție de tensiunile externe și interne. Cursul leu-euro a înregistrat episoade de depreciere la final de aprilie și început de mai, urmate de corecții parțiale.

În acest context, Banca Națională a României a menținut în ședința din 15 mai 2026 rata dobânzii de politică monetară la 6,50%, precum și nivelurile facilităților de creditare și depozit, alături de rezervele minime obligatorii, invocând incertitudinile ridicate și necesitatea asigurării stabilității prețurilor.

Potrivit prognozei BNR, inflația ar putea crește în trimestrul II 2026 peste estimările anterioare, pe fondul scumpirii combustibililor și al efectelor de bază, urmând însă să scadă semnificativ în trimestrul III, odată cu disiparea șocurilor fiscale și energetice, și să revină gradual în interiorul țintei începând cu 2027.

Banca centrală avertizează că perspectivele economice rămân marcate de incertitudini ridicate, generate de contextul geopolitic, de măsurile de consolidare bugetară și de evoluțiile din sectorul energetic global, subliniind totodată importanța fondurilor europene și a reformelor structurale pentru susținerea creșterii economice.

România, sub media UE la puterea de cumpărare

România se situează sub media Uniunii Europene în ceea ce privește puterea de cumpărare, potrivit calculelor Eurostat realizate în decembrie 2025 pe baza datelor aferente anului 2024, publicate în ianuarie 2026 de Institutul Național de Statistică (INS). Analiza se bazează pe prețurile de consum colectate pentru un nomenclator comun de bunuri și servicii, precum și pe date privind cheltuielile din PIB, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1445/2007.

Indicele nivelului prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor arată că, în 2024, România a înregistrat un nivel al prețurilor de 64% din media Uniunii Europene. În termeni practici, un coș de bunuri și servicii care costă 100 de euro la nivelul UE ar costa aproximativ 64 de euro în România.

La nivel european, cel mai scăzut nivel al prețurilor a fost înregistrat în Bulgaria, cu 61% din media UE, urmată de România. La polul opus, cele mai ridicate prețuri au fost consemnate în Danemarca (141%), Irlanda (137%), Luxemburg (131%) și Finlanda (122%).

Pe categorii de consum, România are cel mai scăzut nivel al prețurilor din Uniunea Europeană la „Alimente și băuturi nealcoolice”, cu 78% din media UE, fiind urmată de Slovacia și Polonia. În această categorie, cele mai ridicate prețuri se regăsesc în Luxemburg și Danemarca.

Pentru „Băuturi alcoolice și tutun”, România are un indice de 87%, în timp ce Bulgaria înregistrează 68%, iar Irlanda are cel mai ridicat nivel, de 203%. La „Îmbrăcăminte și încălțăminte”, România se situează tot la 87%, în timp ce Danemarca atinge 133%.

În ceea ce privește „Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili”, România are un indice de 50% din media UE, fiind depășită doar de Bulgaria, cu 39%, în timp ce Irlanda, Luxemburg și Danemarca înregistrează cele mai ridicate niveluri. La categoria transport, România are un indice de 78%, iar Bulgaria rămâne cea mai ieftină țară, cu 69%.

Pentru „Recreere, sport și cultură”, România și Bulgaria au cele mai scăzute valori din Uniunea Europeană, ambele la 64%, în timp ce Danemarca ajunge la 142%. La „Restaurante și servicii de cazare”, România are un indice de 71%, Bulgaria fiind cea mai ieftină țară cu 55%, iar Danemarca cea mai scumpă, cu 149%.

În ceea ce privește PIB-ul pe locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare, România a înregistrat în 2024 un nivel de 77% din media UE, situându-se peste Bulgaria (34% sub media UE) și aproape de Ungaria (76%). Luxemburg rămâne statul cu cel mai ridicat PIB pe locuitor, cu 145% peste media Uniunii Europene. Potrivit Eurostat, aceste diferențe sunt influențate inclusiv de structura pieței muncii, inclusiv de contribuția lucrătorilor nerezidenți la formarea PIB-ului.