Inflația și recesiunea tehnică, efecte ale dezechilibrelor economice din anii anteriori. Bolojan: Economia noastră se însănătoșește

Premierul interimar Ilie Bolojan susține că inflația de 10,7% și intrarea economiei în recesiune tehnică nu reprezintă o surpriză, ci consecința unor dezechilibre bugetare și decizii economice din anii 2023–2024, explicând că acestea au fost generate de deficite mari, consum pe datorie și factori externi, iar corecțiile actuale duc inevitabil la încetinirea economiei și la scăderea treptată a inflației în lunile următoare.

Ilie Bolojan susține că inflația de 10,7% și recesiunea tehnică sunt efecte ale dezechilibrelor economice din anii anteriori

Premierul interimar Ilie Bolojan a spus joi, 14 mai 2026, că datele recente de la INS privind economia nu sunt o surpriză, ci rezultatul mai multor factori care s-au acumulat în timp. El a afirmat că este greșit și nedrept ca guvernele din 2023–2024, care au creat dezechilibre bugetare mari, să critice acum pe cei care încearcă să le corecteze, explicând că orice încercare de „stingere a focului” poate produce și pagube secundare inevitabile.

Bolojan a explicat că inflația a crescut din cauza deficitelor mari, a banilor introduși în economie fără acoperire în producție, a liberalizării prețurilor la energie, a majorării TVA din 2025 și a unor efecte externe, precum conflicte internaționale care au dus la scumpiri la combustibili și îngrășăminte. El a mai spus că aceste creșteri de preț s-au transmis în aproape toate domeniile economiei.

El a susținut că inflația ar urma să scadă treptat în lunile următoare, pe măsură ce ies din calcul lunile cu valori foarte mari de anul trecut, și a estimat că, dacă nu apar noi șocuri, inflația ar putea ajunge în jur de 8% în iulie și aproximativ 6% în august.

În privința economiei, el a afirmat că România se află în recesiune tehnică, dar a interpretat această situație ca pe un efect al corectării dezechilibrelor din trecut. Potrivit lui, în ultimii ani creșterea economică a fost mică în raport cu deficitele foarte mari, ceea ce arată că s-a consumat pe datorie, mai mult decât produce economia reală. El a mai spus că această corecție duce inevitabil la încetinirea economiei, deoarece reducerea deficitului înseamnă și reducerea consumului alimentat din împrumuturi.

În ceea ce privește acuzațiile legate de modul în care a fost redus deficitul, Bolojan a respins ideea că ar fi fost vorba de „artificii contabile”, explicând că diferența dintre deficitul calculat pe cash și cel ESA a fost mică, ceea ce ar arăta că facturile au fost plătite, inclusiv cele restante.

Acesta a reiterat că guvernele anterioare au creat deficite mari din motive electorale și a spus că este incorect ca aceste politici să fie ignorate acum, în timp ce actualele măsuri de corecție sunt criticate.

Oficialul a precizat că Guvernul lucrează și la măsuri de transparență pentru instituții precum RA-APPS, considerând că acest lucru este necesar pentru corectitudine și funcționare normală a statului.

„Inflația este un rezultat cumulat al mai multor factori, care înseamnă că dacă ai deficite imense, deci arunci bani în piață, inevitabil vei crea o bază pentru inflație și am plecat cu o inflație mare de anul trecut. Și în plus, vă rog să vă gândiți la efectele liberalizării prețurilor la electricitate, la cele 2% în plus la taxa pe valoare adăugată din 2025, la care s-au adăugat efectele războiului din Iran, ceea ce a însemnat scumpiri de prețuri la pompe, la combustibil, de asemenea zona de îngrășăminte pentru agricultură.

Pe măsură ce lunile din anul trecut, cu o inflație mai mare, mă refer la iulie-august, vor ieși din calcul, vom vedea că inflația anuală, așa cum va fi raportată în lunile următoare, va începe să scadă. Și dacă nu vor interveni și alte șocuri, în luna iulie ne vom duce către o inflație de 8%, iar în august vom coborâ spre 6%.

Având în vedere revizuirea datelor de către INS, pentru ultimul trimestru al anului trecut, suntem în al doilea trimestru de recesiune tehnică. Și acesta era un efect previzibil și chiar dacă pare un semn care nu e bun, eu cred că este un semn că economia noastră se însănătoșește. Deși în ultimii ani am avut niște deficite imense, totuși creșterile economice au fost destul de mici. Gândiți-vă că în 2024 deficitul a fost de peste 9%, iar creșterea economică a fost undeva în jur de 1%. Ce înseamnă asta? Că am suprastimulat consumul, pe datorie, fără corespondent în producția internă, pentru a masca de fapt o scădere economică. Și acum suntem într-un moment al adevărului. Asta este starea reală a economiei, fără deficite imense, care sunt gândite doar pe îndatorareg.

Este fals în totalitate, că această reducere de deficit ar fi fost rezultatul unor inginerii contabile prin neplată a facturilor. Cum se demonstrează asta? Foarte simplu. Există două tipuri de calcul al deficitului. Deficitul cash, adică facturile achitate din împrumuturi și deficitul ESA, care include și facturile emise, dar neplătite. Și anul trecut am avut deficitul cash de 7,6% din PIB și deficitul ESA de 7,9% din PIB.

O diferență minimă, gândiți-vă cum a fost în 2024, care arată că facturile au fost plătite, chiar și cele restante de mult timp. Și Ministerul Dezvoltării, dacă vă aduceți aminte, a anunțat că la finalul anului toate facturile au fost plătite. Este oricum anormal și imoral. Au dat foc la acoperișul casei României și acum critică pe cel care vine să stingă focul, pentru că atunci când stingi focul, în mod inevitabil, apa mai distruge câte ceva care oricum n-ar fi putut fi salvat”, a declarat Bolojan.

Inflația a urcat la 10,7% în aprilie 2026, față de 2025

Datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS) arată că rata anuală a inflației a ajuns la 10,7% în aprilie 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Această creștere a fost determinată de majorări semnificative de preț la alimente, energie și servicii, care au continuat să pună presiune asupra costului vieții.

Cele mai mari scumpiri se observă la carburanți. Motorina s-a scumpit cu aproape 33%, iar benzina este mai scumpă cu aproximativ 22%. Tot cu o creștere de circa 22% se confruntă și prețul cafelei, ceea ce contribuie la scumpirea produselor de consum zilnic.

În zona alimentelor, fructele proaspete sunt mai scumpe cu aproape 12%, laptele cu aproximativ 11%, iar zahărul înregistrează o creștere similară, de circa 11%. Aceste majorări afectează direct coșul zilnic al consumatorilor.

Și produsele din zona medicală au înregistrat scumpiri importante, medicamentele fiind mai scumpe cu aproape 16%. În plus, energia electrică a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri de preț, de peste 54%, ceea ce are efecte în lanț asupra tuturor celorlalte bunuri și servicii.