România aprobă aproape 3 miliarde de euro prin programul SAFE. Bogdan Rodeanu: Investiții în apărare, anti-drone și industrie de securitate

Vicepreședintele Comisiei de Apărare, Bogdan Rodeanu, și premierul interimar Ilie Bolojan au anunțat că programul SAFE aduce miliarde de euro pentru apărare, securitate și infrastructură, fonduri aprobate în 2026 și aflate în etapa finală de semnare a contractelor, pentru modernizarea armatei și dezvoltarea economiei, prin investiții și credite avantajoase europene.

România aprobă aproape 3 miliarde de euro prin programul SAFE pentru dotarea apărării și securității naționale

Vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Bogdan Rodeanu, a anunțat că România a aprobat noi finanțări de aproape 3 miliarde de euro prin programul SAFE, destinate modernizării capacităților de apărare și securitate.

Potrivit declarațiilor sale, comisiile de apărare au avizat favorabil propunerile înaintate de Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Român de Informații, iar fondurile vor fi direcționate către echipamente de apărare, sisteme anti-dronă, comunicații securizate, centre mobile de comandă și control, precum și către dotări pentru intervenții în situații de urgență.

Oficialul a explicat pe Facebook că investițiile vizează atât domeniul militar, cât și cel al protecției civile, incluzând intervenții în caz de dezastre, evacuări, situații CBRNe și alte urgențe majore, cu scopul de a crește capacitatea de reacție a instituțiilor statului. El a precizat că programele vor susține producția de echipamente în România, inclusiv armament individual tip NATO, drone, echipamente balistice și sisteme de comunicații, multe dintre acestea urmând să fie realizate de peste 60 de companii românești din industria de apărare și tehnologie.

Rodeanu a afirmat că implicarea unor companii precum Romarm, Cugir, Damen Galați sau Avioane Craiova, alături de firme din sectorul tehnologic, indică o integrare mai puternică a industriei românești în proiecte europene și NATO, ceea ce ar consolida poziția României ca actor de securitate regional.

El a susținut că aceste investiții vor contribui la modernizarea capacităților industriale, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea producției interne în domeniul apărării, subliniind totodată importanța cooperării cu partenerii europeni și euro-atlantici în actualul context de securitate.

„Am aprobat încă aproape 3 miliarde de euro din programul SAFE pentru România. Comisiile de apărare au avizat favorabil propunerile înaintate de MAI și SRI. Aceste programe înseamnă apărare, dar și protecție civilă, comunicații critice, intervenții în situații de urgență, sisteme anti-dronă, mobilitate, evacuare și capacitatea statului român de a funcționa într-o perioadă complicată. Vorbim despre echipamente și sisteme care nu sunt utile doar într-un context militar.

Sunt dotări care pot salva vieți și în timp de pace — în incendii, inundații, accidente majore, evacuări, situații CBRNe sau alte urgențe în care instituțiile statului trebuie să poată interveni rapid și eficient pentru protejarea cetățenilor. Aceste programe înseamnă armament individual tip NATO produs în România, drone și sisteme anti-dronă, echipamente balistice și de protecție, comunicații securizate, centre mobile de comandă și control, logistică și dotări pentru DSU și structurile de intervenție.

Peste 60 de firme din România sunt implicate în aceste proiecte. Romarm, Cugir, Sadu, IOR, Damen Galați, Automecanica Moreni, Avioane Craiova, BlueSpace Technology, Deltamed, Simultec, Optoelectronica 2001, Invictus Force & Safe Galați și multe alte firme din țară vor beneficia fie de investiții directe, fie de comenzi pentru ceea ce produc și dezvoltă deja aici, în România. În paralel, vedem și o nouă generație de companii din zona tehnologică și industrială care au investit în drone, comunicații, software și sisteme compatibile cu cele mai avansate standarde NATO și UE. Firme care până ieri păreau prea mici pentru proiecte strategice sunt astăzi parte dintr-un program european major pentru securitatea continentului.

Tot acest know-how dezvoltat în ultimii ani în zona privată începe acum să fie agregat, pus la comun și integrat prin cooperare industrială cu partenerii și aliații noștri europeni și euro-atlantici. Asta înseamnă o nouă poziționare pentru România. O țară care produce, dezvoltă și integrează tehnologie. O țară care își consolidează capacitatea de apărare și contribuie activ la securitatea regiunii. Un pilon de stabilitate pe Flancul Estic al NATO și în Europa. SAFE înseamnă și fabrici noi, capacități de producție modernizate, proiectare, integrare și mentenanță realizate în România, extinderea comenzilor și dezvoltarea capacităților economice proprii.

Înseamnă locuri de muncă și dezvoltare industrială într-un domeniu strategic pentru viitorul Europei. Facem toate aceste lucruri împreună cu aliații și partenerii noștri, pentru că Putin și-a dat arama pe față. Federației Ruse nu îi pasă nici de Ucraina, nici de Republica Moldova, nici de România și nici de lumea civilizată. Le-am văzut dronele căzute pe teritoriul României și în orașele noastre. Iar într-o astfel de realitate, capacitatea de apărare și de reacție a instituțiilor statului român devine, din păcate, o prioritate strategică permanentă. S-a muncit mult pentru aceste programe și pentru integrarea industriei românești în toate aceste priorități strategice.

Iar faptul că miniștri precum Radu Miruţă și Irineu Darău vor avea un rol direct în implementarea lor oferă încredere că aceste investiții vor fi tratate cu seriozitate, eficiență și responsabilitate față de România și față de modul în care sunt cheltuiți banii publici. Trăim vremuri complicate. Dar împreună cu Uniunea Europeană și cu aliații NATO, România își construiește capacitatea de a se apăra, dar și de a apăra”, este mesajul lui Rodeanu.

Guvernul finalizează programul SAFE și pregătește semnarea împrumutului de 16,5 miliarde de euro pentru apărare și infrastructură

Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că România este pe punctul de a finaliza programul SAFE și că, la finalul lunii mai, ar urma să fie semnat contractul de împrumut cu Uniunea Europeană. După aceea, se vor semna și contractele separate cu firmele care vor produce echipamentele. El a explicat că proiectele vor începe efectiv în a doua parte a anului și vor continua până în jurul anului 2030. Bolojan a spus că SAFE este un împrumut mare, de aproximativ 16,5 miliarde de euro, cu o dobândă mai mică decât cea de pe piață și cu o perioadă lungă de rambursare, până în 2040. Din acest motiv, el consideră că România a făcut o alegere bună, atât pentru buget, cât și pentru apărare.

Premierul interimar a afirmat că România are cheltuieli mari pentru apărare și că, din cauza deficitului bugetar, statul oricum ar fi fost nevoit să se împrumute. În opinia sa, varianta SAFE este mai avantajoasă decât împrumuturile obișnuite. El a mai spus că o parte importantă din bani va merge către armată, dar și către alte domenii, cum ar fi infrastructura. A menționat în special tronsoane de autostradă care ar urma să lege România de Republica Moldova și Ucraina.

Bolojan a explicat că decizia de a participa la acest program a fost luată anterior, în cadrul CSAT, în 2025, când România și-a stabilit poziția pentru accesarea acestui tip de finanțare. El a precizat că fostul premier Marcel Ciolacu ar fi cerut ca gestionarea programului să fie coordonată la nivelul Cancelariei prim-ministrului. În plus, el a spus că Ministerul de Finanțe ar putea semna contractul de împrumut chiar săptămâna viitoare, după aprobările din Parlament.

„Un alt element important care a fost gestionat în aceste zile a fost programul SAFE, Acţiunea pentru Securitatea Europeană, un alt program important pe care România l-a derulat în aceste luni şi mă bucur că în aceste zile s-a finalizat programul SAFE în aşa fel încât, până la finalul acestei luni, să putem semna atât contractul de împrumut cu Uniunea Europeană, dar să putem semna şi contractele individuale în aşa fel încât în a doua jumătate a anului proiectele de investiţii în România pe componenta de apărare să se deruleze şi, sigur, până în 2030 să putem închide acest program important pentru apărarea României.

E o decizie corectă pentru România din două puncte de vedere, bugetar şi pe componente de apărare. România, aşa cum ştiţi, are bugete de apărare care nu vor putea coborî în anul următor sub 2,3%, 2,4%, 2,5% din PIB. Avem angajamente clare în acest sens, trebuie să le creştem. Avem situaţia de conflict din Ucraina, suntem în NATO şi, aşa cum ştiţi, e un angajament al tuturor ţărilor europene de a contribui la apărarea lor, cu tot ceea ce înseamnă, de la sume mai mari, de la integrarea apărării europene şi asta face şi România.

Noi, cu deficitele pe care le avem, pentru a acoperi aceste cheltuieli de apărare, inevitabil, pentru a ne închide bugetul, nu putem să nu recurgem la credite, în anii următori. Este exclus asta, pentru că niciun guvern nu poate să anuleze deficitele care au fost cumulate fără să luăm în continuare credite, şi din cele 2,3% cât reprezintă bugetul de apărare, componenta de înarmare reprezintă 1% din PIB. Sunt aproximativ 4 miliarde de euro, pe an, ceea ce înseamnă că, pentru a dota Armata română, inevitabil, avem nevoie de aceste sume.

Orice om raţional ce ar fi făcut? Gândiţi-vă că acest credit este cu o dobândă la jumătate din cea la care se contractează România, are o perioadă de graţie de 10 ani de zile, are o perioadă de rambursare de 40 de ani şi permite integrarea industriei europene de apărare şi integrarea industriei noastre de apărare în lanţurile valorice europene. Este foarte important acest lucru. Şi consider, deci, că România a făcut bine că l-a accesat.

Am explicat că această arhitectură a fost decisă în primăvara anului trecut, în 2025, la şedinţa CSAT, care a fost deţinută în luna aprilie, când România şi-a mandatat reprezentanţii, ministrul apărării, care se ducea la Summit-ul NATO de la Haga, şi ceilalţi miniştri pentru a susţine intrarea României în acest program de creditare. Şi vă vom da o copie a unei adrese, din care rezultă cât se poate de clar, că la solicitarea domnului Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, care a subliniat necesitatea exercitării coordonării la nivelul Cancelariei primului ministru, CSAT a decis ca această coordonare să se facă de cancelaria prim-ministrului, la data respectivă, şi sigur, să apară modificările legislative pentru a pune în practica această decizie, cu sprijinul celorlalte ministre implicate.

E vorba de Ministerul Apărării, Ministerul de interne şi aşa mai departe. Cea mai mare componentă este alocată Ministerului Apărării, dar o componentă importantă pentru care am luptat în această perioadă este cea pentru infrastructura civilă şi militară care înseamnă capetele de autostradă spre România”, a precizat Bolojan.