Reforma salarizării din sectorul public. Ilie Bolojan: O corecţie de amplitudine mică sau reducerea de personal

Ilie Bolojan a anunțat, în cadrul unei ședințe de guvern de joi, 14 mai 2026, că va fi discutată reforma salarizării din sectorul public pentru a reduce dezechilibrele bugetare și a respecta țintele fiscale, prin negocieri guvernamentale și măsuri de eficientizare a cheltuielilor, în contextul implementării PNRR din România.

Ilie Bolojan: Reforma salarizării din sectorul public va fi limitată de lipsa banilor

Premierul Ilie Bolojan a spus că reforma salarizării din sectorul public va fi limitată de lipsa banilor, deoarece România are venituri fiscale mici și cheltuie mult pe salariile bugetarilor. El a explicat că sistemul actual de salarizare este dezechilibrat, pentru că în timp au existat creșteri făcute fără o regulă clară sau decizii ale instanțelor, care nu au ținut cont de cât de productivi sunt angajații.

El a arătat că diferența dintre salariile din sectorul public și cele din privat crește, iar România are o situație dificilă în Uniunea Europeană: încasează puțini bani la buget, dar cheltuie mult pe salarii. Aproape 40% din veniturile statului merg pe plata salariilor, iar în sistemul public lucrează peste 1,28 milioane de persoane.

El a mai spus că statul nu își permite creșteri mari de salarii, pentru că bugetul este deja aproape de limită. Cheltuielile cu salariile sunt de peste 8% din PIB, iar pe lângă acestea există și presiunea dobânzilor la datoria publică. În aceste condiții, Guvernul ar avea doar două variante: fie creșteri mici de salarii, fie reducerea numărului de angajați din sectorul public, ca să poată fi mărite salariile celor rămași.

Bolojan a mai explicat că reforma trebuie să respecte regulile privind deficitul bugetar și condițiile pentru primirea banilor europeni din PNRR. El a spus că vor avea loc discuții între Guvern, partide și specialiști pentru a stabili noua lege a salarizării și pentru a găsi o variantă sustenabilă pentru bugetul României.

„Aș vrea să fac câteva considerații legate de această legislație privind salarizarea, pentru că va fi un subiect pe agenda publică în următoarea perioadă. Există un angajament al guvernărilor anterioare de a modifica legea salarizării, astfel încât salariile din sectorul public să fie stabilite transparent. În timp, au existat majorări arbitrare și decizii ale instanțelor care au schimbat sistemul, astfel că este nevoie de corelarea salariilor cu productivitatea muncii, de echitate și de adaptare la posibilitățile economiei.

Astăzi, cheltuielile salariale sunt disproporționat de mari raportat la veniturile bugetare. Din fiecare leu colectat în România, 39% merge pe salariile din sectorul bugetar.

Constrângerile țin de menținerea cheltuielilor salariale la puțin peste 8% din PIB. În prezent, acestea sunt de 8,1% din PIB, adică aproximativ 166 de miliarde de lei. De aceea, creșterile viitoare trebuie să țină cont de aceste limite. Există două variante: fie o creștere mică, fără modificări majore în sistem, fie corecții mai mari, dar atunci este necesară reducerea cheltuielilor prin diminuarea personalului acolo unde nu se justifică.

Aceste alternative vor fi discutate în perioada următoare, iar Guvernul va participa la toate aceste consultări. Se dorește găsirea unei formule sustenabile pentru legea salarizării, în acord cu situația financiară a țării și cu obiectivele de reducere a deficitului.

În paralel, la finalul ședinței de guvern, s-a discutat despre absorbția fondurilor europene și PNRR. Comisia Europeană a confirmat validarea unei cereri de plată de 2,6 miliarde de euro, ceea ce asigură finanțarea în perioada următoare. Prioritatea este ca România să nu piardă fondurile europene.

Pentru absorbția acestora sunt necesare două direcții: îndeplinirea reformelor și atingerea jaloanelor stabilite. Există peste 35 de jaloane, dintre care unele presupun reforme importante și modificări legislative, care vor fi transmise Parlamentului pentru dezbatere. Din cele 9 reforme majore, unele au deja acordul Comisiei Europene”, a declarat Bolojan.