Daniel Dăianu respinge scenariul PSD: Nu există un dezastru economic. România traversează o curbă de sacrificiu. Se vor sparge multe capete

România traversează o perioadă de ajustare fiscal-bugetară, dar nu se află într-un „dezastru economic”, susține Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Declarațiile au fost făcute joi, în contextul disputelor politice generate de intrarea oficială a economiei în recesiune tehnică. Șeful Consiliului Fiscal afirmă că actuala situație economică este consecința deficitului bugetar foarte mare acumulat în ultimii ani și avertizează că măsurile populiste ar putea accentua dezechilibrele. În paralel, lideri PSD precum Sorin Grindeanu și Marcel Ciolacu au acuzat Guvernul că a dus România într-un „deșert economic”.

Daniel Dăianu afirmă că România suportă efectele unei ajustări fiscale inevitabile

Daniel Dăianu a explicat că actualele dificultăți economice sunt legate direct de procesul de reducere a deficitului bugetar, care a depășit 9% din PIB în 2024. Potrivit acestuia, România nu putea evita o perioadă de corecție economică, în condițiile în care dezechilibrele fiscale s-au acumulat într-un ritm accelerat.

„Cei care fac această caracterizare economiei românești nu înțeleg că, de fapt, avem de-a face cu prețul ajustării fiscal-bugetare. Deci nu poți să menții nivelul de trai al cetățenilor români când ai de corectat un deficit care a fost în 2024 mai mare de 9% din PIB și haideți să ne amintim că în acel an, deși deficitul era foarte mare, am avut o creștere sub 1% din PIB. Deci este prețul pe care trebuie să-l plătim”, a declarat Daniel Dăianu.

Președintele Consiliului Fiscal a arătat că alternativa la actualele majorări de taxe și la liberalizarea prețurilor la energie ar fi fost reducerea drastică a veniturilor populației, similar măsurilor aplicate în timpul precedentelor corecții bugetare severe.

„Ar fi existat o alternativă. Să fie tăiate veniturile oamenilor, așa cum s-a întâmplat într-un episod precedent de corecție fiscal-bugetară, când au fost tăiate venituri nominale ale oamenilor în mod drastic și, într-adevăr, s-a realizat o corecție importantă. Atunci s-a ajuns la un deficit bugetar mic, în jur de 1%, și deficitul de cont curent a fost foarte mic”, a explicat el.

Daniel Dăianu a mai susținut la digi24 că reducerea deficitului bugetar fără impact asupra populației era imposibil de realizat, în lipsa unor tăieri masive de cheltuieli publice.

„Dacă nu ar fi crescut taxe și impozite și n-ar fi fost liberalizat tariful la electricitate, am fi putut termina anul trecut cu o inflație în jur de 5%, bănuiesc, însă ar fi trebuit să tăiem cheltuieli bugetare. Cum tăiam cheltuieli bugetare care să ne conducă în 2025 și 2026 la o diminuare a deficitului bugetar de la peste 9% din PIB la 6,2% din PIB? Unde s-ar fi putut tăia aceste cheltuieli? Dacă cineva vine cu cifre, dar cu cifre realiste, cu cifre cu care se poate opera în mod rațional, eu o să spun «mea culpa»”, a adăugat președintele Consiliului Fiscal.

Daniel Dăianu spune că discursurile privind reducerea TVA „aruncă benzină pe foc”

În intervențiile sale publice, Daniel Dăianu a avertizat că promisiunile privind reducerea TVA și relaxarea fiscală într-un moment de dezechilibru bugetar ridicat pot afecta încrederea investitorilor și a agențiilor de rating în economia României.

Președintele Consiliului Fiscal a afirmat că România traversează o „curbă de sacrificiu”, în care populația resimte efectele înghețării veniturilor și ale inflației ridicate, însă a subliniat că măsurile de ajustare nu pot fi evitate.

„Nu putem să menţinem nivelul de trai al cetăţenilor, ca medie, când trebuie să corectezi un deficit foarte mare. Am fost întrebat de colegi: De ce nu i-aţi oprit? Dar noi de ani de zile atragem atenţia că ne ducem într-o direcţie greşită şi, când va trebui să facem corecţia, multe capete se vor sparge şi mulţi cetăţeni vor suferi. Acum un an de zile am vorbit că vom trece printr-o curbă de sacrificiu”, a afirmat Daniel Dăianu la Antena3.

Acesta a explicat că, după doi ani de înghețare a pensiilor și salariilor, în 2027 va fi necesară o indexare moderată a veniturilor populației, însă consideră exclusă o nouă majorare de taxe în acest an.

„Eu am mai spus că, după doi ani de îngheţare a pensiilor şi salariilor, nu se va putea continua în 2027 fără o indexare cumpătată. Să faci ca oamenii, în 2027, să aibă o creştere de venituri şi pensii. Eu nu cred că e cazul să mărim taxe și impozite în acest an, e exclus și în 2027 nu văd de ce ar trebui să se întâmple o nouă creștere de taxe.

Preocuparea lor, pentru că și noi discutăm cu agențiile de rating și cu cei care finanțează. Grija lor cea mai mare este care va fi construcția noului guvern. Dacă va fi un guvern fragil. Prin natura lucrurilor, este supus unor presiuni mari.

E preferabil un guvern cu majoritate și susținere nu numai parlamentară. Să ai un guvern format pe baza unei majorităţi. S-ar putea să fie o fantezie în circumstanțele actuale.

Am văzut că și președintele Nicușor Dan a menționat: e necesar să avem un proiect de buget până în toamnă, că să atenuăm din grijile celor care ne finanțează, pentru că ei pot întreba: Ce se întâmplă dacă e un derapaj în 2026 și rămâneți cocoțați la un deficit de 6%?”, a declarat Daniel Dăianu.

Șeful Consiliului Fiscal a avertizat și asupra efectelor unor declarații politice privind reducerea TVA la 15%, despre care spune că ar putea accentua deteriorarea riscului suveran al României.

„Oameni politici au afirmat că, dacă venim noi la guvernare, reducem TVA-ul la 15%. se poate?) Aruncă benzină pe foc, nu-și dau seama. Poți să faci asemenea declarații ca politician care nu știu ce vrei să captezi. Economic e un non-sens. În momentul acela am grăbi deteriorarea riscului suveran al României.

Se joacă încrederea României, care ține și de declarațiile politicienilor, prestația guvernului, de responsabilitate. Se putea evita această criză dacă exista înțelepciune și de-o parte și de alta. Eu vă pot spune de ce inflația e atât de mare.

(când o să ne fie şi noi bine?) Această inflație n-a venit din cer. Să ne aducem aminte de dezbaterea „tăiem cheltuieli vs. creștem taxe și impozite”. Tăierea de cheltuieli de anvergura celei care ar fi putut să corecteze deficitul și să nu provoace inflație nu era posibilă. Inflația aceasta… toți își dau seama că a derivat din creșterea de taxe și impozite și liberalizarea la energie”, a mai afirmat Daniel Dăianu.

Daniel Dăianu contrazice atacurile PSD și spune că recesiunea nu este una profundă

Declarațiile lui Daniel Dăianu vin după ce liderii PSD au criticat dur situația economică și au acuzat actualul Executiv de gestionare defectuoasă a economiei.

Președintele Consiliului Fiscal a afirmat că mesajele lansate de liderii social-democrați trebuie interpretate în cheia conflictului politic și susține că actuala recesiune nu seamănă cu marile crize economice traversate de România în trecut.

„Eu le citesc, le văd prin prisma unei dispute politice, însă România nu trece printr-o perioadă de dezastru economic. România are o recesiune, însă ea nu este una profundă, nu este ca o scădere a economiei urmare a unei crize financiare profunde”, a precizat Dăianu.

Criticile PSD au fost formulate după publicarea datelor Institutului Național de Statistică, care arată că economia României a intrat oficial în recesiune tehnică. Potrivit INS, economia a scăzut cu 1,5% în primul trimestru din 2026, după un recul similar în ultimul trimestru din 2025.

În acest context, Sorin Grindeanu l-a acuzat pe premierul Ilie Bolojan că a dus România într-o criză economică fără precedent și a cerut plecarea acestuia din funcție.

„Premierul demis Ilie Bolojan lasă, până la urmă, România într-un deșert economic. Și pentru asta trebuie să plece urgent, dar urgent. România astăzi este în criză economică (…). Avem inflație mai mare decât în Ucraina (…), o țară aflată în război, așa cum știm cu toții, de patru ani. Nici în pandemie, și vă rog să verificați, situația din punct de vedere economic nu a fost așa de gravă. Și nici măcar în criza financiară din 2009-2010 (…) Aceasta este, până la urmă, o rețetă a unui dezastru programat”, a spus Sorin Grindeanu într-o conferință de presă.

La rândul său, fostul premier Marcel Ciolacu a susținut că datele Institutului Național de Statistică reflectă „adevărata dimensiune a dezastrului economic”.

Daniel Dăianu a transmis însă că inflația ar urma să încetinească în a doua parte a anului și a pledat pentru folosirea fondurilor europene ca principal motor de investiții și stabilizare economică.

„Inflaţia, în a doua parte a anului, o va lua în jos. E o ştire bună, chiar dacă avem şi impactul războiului din Orientul Mijlociu.

În acest an, nu este nevoie de creştere de taxe şi impozite. În 2027, eu pledez să nu fie crescute taxele şi impozitele. Să fie o anume indexare a veniturilor la pensionari şi să încercăm să investim cât mai mult, să folosim resursele europene pe care le vom avea. Niciun guvern nu va putea promite luna de ce pe cer”, a mai afirmat Daniel Dăianu.

Tabel. Principalele declarații și date economice invocate în disputa privind recesiunea din România:

Subiect	Declarații / Date prezentate
Poziția lui Daniel Dăianu	România nu se află într-un „dezastru economic”, ci într-o perioadă de ajustare fiscal-bugetară
Deficit bugetar 2024	Peste 9% din PIB
Evoluția economiei	România a intrat oficial în recesiune tehnică
Date INS	Scădere economică de 1,5% în T1 2026 și minus 1,5% în ultimul trimestru din 2025
Inflația în aprilie 2026	10,7%
Cauzele inflației indicate de Daniel Dăianu	Majorări de taxe și impozite, liberalizarea tarifelor la energie
Mesaj privind taxele	Daniel Dăianu afirmă că nu este nevoie de noi creșteri de taxe în 2026
Avertisment privind TVA	Reducerea TVA la 15% ar putea afecta încrederea investitorilor și riscul suveran
Declarația lui Sorin Grindeanu	A acuzat Guvernul că a creat un „deșert economic”
Perspective pentru 2027	Daniel Dăianu susține o indexare „cumpătată” a pensiilor și veniturilor