Când vor crește pensiile și vor scădea taxele în România. Verdictul consilierului lui Bolojan privind anul 2027

Inflația ridicată, scăderea puterii de cumpărare și reducerea ritmului de creștere economică sunt efecte asumate de Guvern pentru corectarea deficitului bugetar, susține economistul Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan. Acesta afirmă că România traversează o perioadă de ajustare fiscală dificilă, în care reducerea taxelor nu mai poate fi luată în calcul pe termen scurt. Potrivit estimărilor prezentate, relaxarea fiscală ar putea deveni posibilă abia după atingerea unei ținte de deficit de 3% din PIB, prognozată pentru perioada 2030–2031.

Ionuț Dumitru spune că reducerea taxelor depinde direct de scăderea deficitului bugetar

Ionuț Dumitru susține că presiunea fiscală actuală nu poate fi redusă înainte ca statul să stabilizeze finanțele publice și să coboare deficitul bugetar către pragurile cerute la nivel european. Economistul afirmă că România se confruntă cu o situație extrem de dificilă, iar măsurile actuale sunt considerate inevitabile.

„Ele sunt asumate și inevitabile, pentru că sunt două aspecte de comentat. În primul rând, când ai o situație de deficit bugetar de nouă-10% din PIB, ca să fac o o paralelă, e ca și cum ai o casă care în flăcări.

Da, când ai un deficit bugetar atât de mare, e ca și cum ai avea un incendiu la casă și trebuie să-l stingi. Dar când îl stingi, evident că provoci o inundație”, a declarat Dumitru.

Potrivit datelor prezentate la Digi24 de economist, efectele colaterale ale acestei ajustări fiscale includ o inflație de 10,7%, o scădere reală a salariului mediu brut de 5,1% și o contracție a produsului intern brut de 0,2%. În acest context, Ionuț Dumitru afirmă că reducerea taxelor nu poate fi discutată înainte de refacerea echilibrelor bugetare.

„În momentul în care situația finanțelor publice, adică când ajungem la deficite de 3%, sub 3% din PIB poți să te gândești ce ai mai putea să ajustezi pe partea de taxe și impozite care să facă sistemul fiscal mai atractiv, mai stimulativ pentru mediul antreprenorial, dar până acolo mai e cale lungă. Dacă ne gândim ținta noastră e să reducem deficitul la 3% în 2030-2031, deci mai sunt mulți ani”, explică Ionuț Dumitru.

Consilierul onorific al premierului avertizează că statul nu mai are spațiu fiscal pentru alte măsuri de sprijin și spune că orice abatere de la actualul ritm al reformelor ar putea compromite țintele asumate privind deficitul bugetar.

Creșterea economică a României este afectată de lipsa competitivității

Ionuț Dumitru afirmă că modelul de creștere economică din ultimii ani a fost alimentat de împrumuturi masive, iar această strategie nu mai poate continua în actualele condiții economice. Economistul consideră că România are o problemă structurală de competitivitate, care limitează inclusiv capacitatea economiei de a crește pe baza unor noi împrumuturi.

În analiza sa, consilierul onorific al lui Ilie Bolojan atrage atenția că dezvoltarea economică susținută prin deficite foarte mari nu poate fi menținută pe termen lung și produce vulnerabilități majore pentru finanțele publice.

„Economiștii știu că nu poți să ai creștere economică sănătoasă fără să ai echilibrele macro-economice asigurate, adică poți avea creștere economică, cum am avut în anii anteriori, dar cu deficite foarte mari, care deficite trebuie corectate la un moment dat, acea creștere economică nu e sănătoasă.

Adică nu e sustenabilă cum spun prețios economiștii. Adică nu poți să o susții în termeni simpli, pentru că nu poți să faci deficite la nesfârșit pentru că acumulezi datorie și împovărează din ce în ce mai mult până te duci cu capul în zid”, mai spune consilierul onorific al premierului Ilie Bolojan.

Economistul consideră că menținerea echilibrelor macroeconomice trebuie să devină principala prioritate în următorii ani, în condițiile în care costurile de finanțare și presiunile asupra bugetului de stat continuă să crească.

Pensiile și salariile ar putea crește din 2027, dar în anumite condiții

Ionuț Dumitru susține că anul 2027 ar putea aduce o nouă discuție privind majorarea salariilor și a pensiilor, însă aceste creșteri vor depinde strict de evoluția economiei și de ritmul de reducere a cheltuielilor publice raportate la PIB.

Economistul afirmă că eventualele indexări trebuie făcute într-un ritm sustenabil, fără amplificarea dezechilibrelor bugetare și fără majorarea presiunii asupra deficitului.

„Într-un cadru bugetar pe 2027 trebuie luată o decizie pe acest subiect, dar după părerea mea, începând cu 2027, salariile ar trebui să crească dar, să reușim să reducem cheltuielile ca procent din PIB, adică salarii, pensii, asistență socială, toate cheltuielile statului, să crească într-un ritm mai mic decât crește PIB-ul nominal”, susține Ionuț Dumitru.

În acest context, perspectivele privind relaxarea fiscală și creșterea veniturilor populației rămân legate de capacitatea statului de a reduce deficitul și de a controla cheltuielile publice în următorii ani.

Tabel. Estimările și avertismentele prezentate de Ionuț Dumitru privind economia României:

Indicator economic / fiscal	Estimare sau avertisment
Inflație estimată	10,7%
Scăderea reală a salariului mediu brut	5,1%
Evoluția PIB	-0,2%
Deficit bugetar actual	9-10% din PIB
Ținta de deficit pentru relaxarea fiscală	3% din PIB
Perioada în care ar putea fi reduse taxele	2030-2031
Spațiu fiscal pentru noi măsuri de sprijin	Foarte redus
Condiție pentru majorarea salariilor și pensiilor	Cheltuielile statului să crească mai lent decât PIB-ul nominal
Principalul risc economic semnalat	Creștere bazată pe datorii și deficite nesustenabile
Problema structurală indicată de economist	Lipsa competitivității economiei românești