Deficitul bugetar, un rezultat al deciziilor politice. Președintele Consiliului Fiscal critică hotărârile guvernamentale: Nu este firesc să dai în stânga și-n dreapta

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a vorbit despre dezechilibrele bugetare ale României, presiunile politice și efectele acestora asupra economiei, în contextul schimbărilor de guvern și al perioadelor electorale.

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a explicat că deficitele bugetare nu sunt generate de comportamentul cetățenilor, ci de deciziile politice luate în contexte dificile sau tensionate. El a subliniat că educația financiară poate sprijini populația, dar și o guvernare publică mai eficientă, însă a atras atenția că responsabilitatea principală pentru apariția deficitelor revine decidenților politici, nu cetățenilor.

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, explică de unde apar deficitele bugetare în România

În analiza sa, Daniel Dăianu a arătat că șocurile externe și presiunile sociale influențează direct deciziile guvernamentale, inclusiv în ceea ce privește cheltuielile publice. El a menționat că astfel de intervenții au fost prezente în toate economiile mari în perioade de criză, când guvernele au fost nevoite să reacționeze rapid la situații excepționale.

Oficialul a explicat că, în perioade de criză socială sau economică, nemulțumirile populației pun presiune pe partidele aflate la guvernare, ceea ce determină acordarea de subvenții și ajutoare. El a dat ca exemplu perioada pandemiei, când astfel de măsuri au fost considerate normale.

„Au fost și seminarii cu această temă. Educația financiară, care ajută populația, ajută și o guvernare publică mai bună. Dar eu aș întreba, exact cum ați spus dumneavoastră. Și a fost și o replică a mea într-o dezbatere publică: Aceste deficite nu au fost create de cetățeni”, a declarat acesta.

Totodată, președintele Consiliului Fiscal a precizat că intervențiile masive în economie au fost o practică globală în timpul crizei financiare internaționale și al pandemiei, însă a subliniat că în perioade de stabilitate nu este justificată menținerea unor deficite mari sau adoptarea unor politici fiscale excesiv de expansive.

„Poți să gândești și în termenii aceștia: o situație socială complicată, șocuri externe fac ca populația să fie nemulțumită, se pune presiune pe partidele de la guvernare, iar acele partide acordă subvenții, ajutoare. Așa s-a întâmplat în perioada pandemiei și a fost normal”, a spus președintele Consiliului Fiscal.

În opinia sa, în perioade de calm economic și stabilitate, nu este firesc ca statul să înregistreze deficite ridicate sau să crească semnificativ cheltuielile publice.

„În toate țările. În toate țările. Când am avut criza financiară globală. Atunci s-a intervenit în economie. Coronavirusul. Da. Dar nu este firesc ca, atunci când este calm, când lucrurile sunt cât de cât stabile, să înregistrezi deficite mari, să dai în stânga și-n dreapta”, a precizat acesta.

Daniel Dăianu a legat evoluția deficitului bugetar de ciclurile electorale și de comportamentul partidelor aflate la guvernare

Daniel Dăianu a legat evoluția deficitului bugetar de ciclurile electorale și de comportamentul partidelor aflate la guvernare. El a afirmat că pregătirile pentru alegeri influențează deciziile guvernamentale, existând o tendință a politicienilor de a utiliza actul de guvernare pentru a se menține la putere.

Oficialul a făcut referire la existența unei economii politice a guvernanței publice, în care deciziile sunt influențate de obiective politice, inclusiv de dorința de a rămâne la conducere.

„Pregătirile partidelor pentru alegeri. Da. Și eu știu. Până le-au anulat, adică le-au făcut praf. Există o economie politică a guvernanței publice. Există această tentație a politicienilor, atunci când conduc un guvern, să folosească guvernarea pentru a reveni la putere. Nu a reveni, a se menține la putere. Da. Totdeauna există această tentație”, a afirmat acesta.

Atracția pentru putere este un element constant în viața politică

El a subliniat că atracția pentru putere este un element constant în viața politică, iar motivațiile celor care intră în politică sunt diverse. În opinia sa, doar un număr redus de persoane intră în politică exclusiv din dorința de a contribui la binele comunității, în timp ce mulți sunt motivați de accesul la resurse, ascensiunea socială sau alte beneficii.

Daniel Dăianu a precizat că această atracție pentru putere nu este specifică doar României, ci se regăsește și în alte state, fiind comparabilă cu competiția existentă între companii în viața economică.

„Să știți că omul politic, chiar și atunci când nu este foarte generos și are o relație corectă cu cetățeanul, are o atracție față de putere. Este atras de putere. Cine intră în politică? Sunt foarte puțini cei care intră în politică pentru că ei consideră că fac bine comunității. Foarte mulți intră în politică pentru rentă, pentru a urca pe scara socială. Există o atracție foarte mare. Eu nu-i spun căpătuială, să știți că nu numai la noi. Există o dorință, așa cum în viața economică există competiție între companii”, a mai spus Daniel Dăianu.

Crizele politice acute nu sunt neobișnuite în Europa

Crizele politice acute nu sunt neobișnuite în Europa, însă în cazul României problema pare a avea un caracter persistent, potrivit unei analize realizate de Bloomberg privind situația actuală din țară.

La începutul unei perioade care părea să indice o stabilizare politică, România avea un nou președinte, un nou guvern și un nou premier, cu un mandat axat pe refacerea finanțelor publice și recâștigarea încrederii investitorilor.

Totuși, în locul stabilității a apărut o nouă criză politică, care a generat îngrijorări pe piețele financiare și pentru care nu există încă o soluție clară. Situația este percepută ca parte a unui tipar regional, în care progresele de stabilizare dintr-o țară sunt urmate de turbulențe în alta.

Guvernul de la București a fost demis în această săptămână, în urma unei moțiuni inițiate de Partidul Social Democrat. Evenimentul a generat presiune asupra cursului valutar, iar moneda națională s-a depreciat semnificativ.

Deși crizele politice sunt frecvente la nivel european, România se confruntă, potrivit analizei, cu o instabilitate de natură structurală. În ultimele trei decenii, durata medie a unui mandat de prim-ministru a fost de puțin peste un an.