Zeci de jaloane din PNRR sunt neîndeplinite! România riscă penalizări de 15 miliarde de euro

România are 38 de jaloane și ținte din PNRR neîndeplinite. Întârzierile în implementarea reformelor și investițiilor asumate prin planul finanțat de Uniunea Europeană pot aduce penalizări de peste 15 miliarde de euro, din cauza ritmului redus al măsurilor asumate.

38 de jaloane din PNRR sunt neîndeplinite

România are în prezent 38 de ținte și jaloane din PNRR care nu au fost încă îndeplinite, iar riscul penalizărilor depășește 15 miliarde de euro. Potrivit unei informări privind stadiul implementării PNRR, document care urmează să fie prezentat în ședința de guvern din 14 mai 2026, suma estimată a penalităților este mai mare decât valoarea totală rămasă de încasat de către România prin acest program.

Până în acest moment, România a depus patru cereri de plată și a încasat 10,72 miliarde de euro, echivalentul a 50,08% din totalul fondurilor alocate. Această sumă include atât prefinanțarea, inclusiv componenta REPowerEU, cât și contravaloarea primelor trei cereri de plată aprobate.

Conform situației prezentate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), din cele 45 de ținte și jaloane rămase de implementat, șapte sunt considerate îndeplinite la nivelul ministerelor și al coordonatorilor de reforme și investiții, iar alte 38 sunt încă în curs de realizare. Dintre acestea, 14 sunt considerate reforme cu impact semnificativ, iar 11 necesită inițiative legislative.

Nouă acte normative care trebuie aprobate de Parlament presupun și obținerea unui acord politic. În această categorie se regăsesc reforme precum desemnarea zonelor de accelerare pentru investiții în energie regenerabilă și legea consolidată privind integritatea, ambele deja discutate cu Comisia Europeană.

Alte proiecte legislative se află în așteptarea opiniei Comisiei Europene. Printre acestea se numără reforma ANAF, care prevede introducerea unui sistem de stimulare de tip bonus-malus pentru funcționari, în funcție de performanța indicatorilor-cheie, precum și legea privind digitalizarea și eficientizarea activității de cercetare, dezvoltare și inovare.

Există și reforme aflate în proces de renegociere cu Comisia Europeană, precum legea salarizării unitare, Legea apelor, măsurile de decarbonizare și modificările aduse Codului administrativ referitoare la cadrele de competență. În același timp, proiectul privind CATUC se află deja în Parlament.

Documentul arată că două acte normative pot fi adoptate direct de Guvern, prin hotărâri sau ordine, fără a necesita intervenția Parlamentului. Acestea vizează strategia privind biodiversitatea și implementarea vămii electronice.

În afara reformelor cu impact semnificativ, alte 24 de ținte și jaloane nu presupun inițiative legislative majore. Dintre acestea, două pot fi aprobate prin hotărâri de guvern și vizează restructurarea a trei companii de stat, precum și instituirea unui sistem permanent de elaborare, implementare, monitorizare și evaluare a politicilor din domeniul cercetării, dezvoltării și inovării. Celelalte 22 nu necesită adoptarea unor acte normative.

Potrivit informării, cele două măsuri care pot fi adoptate de actualul guvern interimar ar putea contribui la evitarea unor penalizări cumulate de aproximativ 330 de milioane de euro. Documentul subliniază că aceste acte pot fi aprobate de un executiv interimar deoarece nu introduc politici publice noi.

Transmiterea proiectelor legislative către Parlament urmează să se facă etapizat. Proiectele care au deja aviz favorabil din partea Comisiei Europene ar trebui depuse până la 15 mai 2026. Cele aflate în așteptarea opiniei Comisiei urmează să fie transmise până la 22 mai 2026, iar proiectele aflate în renegociere cu Executivul european au termen de depunere până la 31 mai 2026.

România riscă penalizări de 15 miliarde de euro

Potrivit documentului, impactul potențial al neîndeplinirii reformelor considerate esențiale depășește 7,5 miliarde de euro. În același timp, celelalte 24 de ținte și jaloane restante, pentru care sunt estimate penalizări de aproximativ 7,3 miliarde de euro, se află în responsabilitatea ministerelor de linie și sunt în diferite stadii de implementare.

Conform informării elaborate de MIPE, aceste obiective nu necesită adoptarea unor acte normative, ci pot fi îndeplinite prin finalizarea investițiilor asumate, realizarea achizițiilor de echipamente sau ducerea la capăt a ultimelor măsuri necesare pentru implementarea reformelor.

Documentul avertizează însă că ritmul actual de implementare este lent, iar progresul înregistrat este foarte redus, în unele situații chiar inexistent. Această situație generează riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea termenelor asumate de România prin PNRR.

În informare este subliniată necesitatea accelerării măsurilor și a unei implicări mai consistente din partea coordonatorilor responsabili de reforme și investiții. Autoritățile atrag atenția că neîndeplinirea obligațiilor asumate în termenele stabilite poate conduce la penalități financiare substanțiale pentru România.

Despre PNRR

Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) reprezintă documentul strategic prin care sunt stabilite principalele investiții și reforme necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a țării, în concordanță cu obiectivele și cerințele stabilite de Comisia Europeană. Planul urmărește sprijinirea tranziției către o economie verde și digitală, precum și consolidarea capacității economice și instituționale a României.

PNRR este construit în jurul a șase direcții majore de acțiune: tranziția către energie verde, transformarea digitală, creșterea economică sustenabilă și incluzivă, coeziunea socială și teritorială, sănătatea și reziliența economică, socială și instituțională, precum și politicile dedicate tineretului.

Documentul include un total de 518 obiective, respectiv jaloane și ținte, care sunt asociate reformelor și investițiilor asumate de România. Totodată, PNRR cuprinde 113 investiții majore și peste 66 de reforme, menite să contribuie la implementarea recomandărilor formulate de Comisia Europeană și la susținerea dezvoltării economice pe termen lung.