Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsLegea salarizării unitare ar putea să nu se aplice etapizat. Comisia Europeană cere intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2027
Premierul României, Ilie Bolojan, și vicepremierii țării au început miercuri, 15 aprilie 2026, discuțiile politice despre viitoarea lege a salarizării. Potrivit unor surse politice, reprezentanții Comisia Europeană le-ar fi cerut autorităților din București ca legea să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027 și să nu fie aplicată treptat.
Guvernul Bolojan urmează să continue discuțiile joi, la nivel tehnic, cu Ministerul Finanțelor, pentru a stabili bugetul în care se vor încadra cheltuielile din noua lege a salarizării unitare. De săptămâna viitoare, la Guvern vor avea loc întâlniri cu fiecare minister, pentru a analiza în detaliu proiectul legii. Această lege face parte din reformele asumate de România prin PNRR.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat pe data de 2 aprilie 2026, că discuțiile sunt deja avansate într-un grup de lucru format împreună cu Cancelaria și Ministerul Finanțelor, cu sprijinul Banca Mondială. El a explicat că se dorește un sistem asemănător cu cel actual, în care cea mai mare leafă ar fi a președintelui.
Întrebat despre un posibil model de salarizare cu o grilă de la 1 la 8, raportată la salariul minim, el a precizat că acest scenariu este analizat, dar că salariul minim nu va fi baza directă a legii. În schimb, se va folosi un indice de referință, ca să nu fie legată direct de creșterile salariului minim. El a mai spus că nimeni din administrație nu va putea câștiga mai puțin decât salariul minim legal, dar noul sistem va fi separat de acesta, chiar dacă va fi comparabil ca valoare de referință.
„Ne dorim o formulă comparabilă cu Legea salarizării aflată acum în vigoare, în care preşedintele să aibă cel mai mare salariu. Este corect că unul dintre scenariile analizate are în vedere o grilă de la 1 la 8, însă trebuie să fac o precizare importantă, pentru că e foarte necesară. Chiar dacă referenţialul va fi comparabil cu salariul minim din punct de vedere al cuantumului, în următoarea Lege a salarizării nu va exista o corelare sau indicele va fi un indice de referinţă, să-i zic aşa, nu salariul minim.
Este un mod de a decupla Legea salarizării de eventualele, legalele, anticipabilele creşteri ale salariului minim. Sigur că asta fără ca în administraţie să existe cineva care să câştige sub salariul minim, pentru că nimeni din România nu trebuie să câştige sub salariul minim şi nu câştigă sub salariul minim. Doar că, încă o dată, referenţialul nu va fi salariul minim, ci un indice comparabil cu salariul minim din punct de vedere al cuantumului”, a punctat Manole.
Noua lege a salarizării unitare trebuie introdusă treptat pentru a corecta diferențele din sistemul public
Bolojan a explicat că noua lege a salarizării unitare trebuie făcută astfel încât să intre în vigoare treptat, nu dintr-o dată, deoarece diferențele și problemele din sistem s-au acumulat în mulți ani și nu pot fi corectate imediat.
El a spus că, în ultimii 20 de ani, au mai existat încercări de a face un sistem unic de salarizare, dar acestea nu au rezistat mult, pentru că au fost schimbate de multe ori. Bolojan a arătat că este necesar un plan serios, care să fie aplicat în timp, în etape, pentru că altfel nu se pot corecta rapid dezechilibrele existente.
El a explicat că în prezent există diferențe mari de salarii între instituții și ministere, iar situația este neuniformă. Potrivit lui, în unele cazuri sporurile au fost incluse în salariu, iar în altele au fost adăugate separat, ceea ce a creat diferențe importante între angajați.
Premierul a mai spus că această reformă trebuie făcută responsabil, pentru că este singura cale de a reorganiza corect cheltuielile statului. Oficialul român a precizat că scopul este ca sistemul să devină mai echitabil și mai clar, astfel încât statul să poată atrage oameni buni în sistemul public prin salarii mai bune, dar în același timp să nu fie cheltuite mai multe fonduri decât își permite România în prezent.
„Dacă ar fi să fac nişte aprecieri legate de ceea ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani, dacă vă aduceţi aminte, am mai încercat salarizări unice, dar n-au rezistat foarte mult timp, pentru că în permanenţă s-a intervenit pe ele, s-au făcut tot felul de modificări. Şi ceea ce trebuie să facem la modul cât se poate de serios este să gândim un pachet de salarizare care să intre etapizat, în timp, pentru că nu poate intra de pe o zi pe alta, pentru că n-ai cum să corectezi imediat dezechilibrele care au fost acumulate în toţi aceşti ani.
Unii şi-au inclus sporurile în salarii, unii şi-au adăugat sporurile peste salarii şi deci e o situaţie foarte diversă, dar acest lucru trebuie făcut la modul serios, pentru că este singura şansă pentru a reaşeza structura de cheltuieli a statului român, pentru a o face corectă, echitabilă, în aşa fel încât, pe de o parte, să atragem şi oameni valoroşi în sectorul public, printr-o salarizare cât mai bună, dar în acelaşi timp să existe o gândire care să fie de natură a putea fi suportată de veniturile pe care România le încasează în această perioadă”, a declarat Bolojan.
PSD susține că adoptarea legii salarizării unitare până la finalizarea PNRR este incertă din cauza complexității reformei
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, este rezervat în privința posibilității ca legea salarizării unitare să fie adoptată până la finalizarea PNRR.
El a fost întrebat în ce stadiu se află proiectul legii, care reprezintă un obiectiv important în PNRR. Grindeanu a explicat că această lege este un „jalon” important, dar a spus că are îndoieli că ea va putea fi finalizată la timp. El a mai spus că speră să se înșele, dar consideră că este un proces dificil și complicat.
Social-democratul a amintit că o formă anterioară a legii a fost realizată în jurul anului 2017 și că, de atunci, a fost o reformă greu de dus la capăt. El a subliniat că legea are un impact bugetar mare și că nu este o măsură simplă pentru bugetul statului, chiar dacă își dorește un rezultat pozitiv.
„E jalon. Un jalon important în PNRR. Eu vreau să vă spun că sunt sceptic că vom putea să finalizăm şi să avem legea salarizării unice, să dea Dumnezeu să mă înşel, până la finalizarea PNRR. E o treabă grea, nu e o treabă simplă. Mi-aduc aminte de 2017, când s-a făcut, cred, ultima dată această lege. E cu impact bugetar mare. Nu e fără impact bugetar. Dar hai să fim optimişti”, a precizat Grindeanu.
