Sondaj INSCOP. AUR rămâne pe primul loc, dar pierde puncte importante
Datele celui mai recent sondaj indică faptul că AUR se menține lider în preferințele electoratului, cu un scor de 37%, însă nivelul este în scădere față de începutul anului.
Evoluția formațiunii în ultimele luni:
- 40,9% în ianuarie 2026
- 38% în martie 2026
- 37% în aprilie 2026
Această evoluție sugerează o erodare lentă, dar constantă a susținerii, în contextul unei competiții politice tot mai intense și al repoziționării electoratului.
Chiar și în aceste condiții, AUR rămâne la o distanță semnificativă față de următorii competitori, ceea ce îi asigură, cel puțin în prezent, statutul de favorit în cursa electorală.
PSD, PNL și USR recuperează treptat
Pe locul al doilea se află Partidul Social Democrat, cu 20,1%, în creștere față de luna precedentă.
Partidul Național Liberal ajunge la 15,5%, iar Uniunea Salvați România urcă la 12,7%.
Deși diferențele față de AUR sunt încă mari, dinamica indică o consolidare a acestor partide, în special în rândul alegătorilor activi.
Intenția de vot pentru alegerile parlamentare
|
Partid |
Procente |
|
AUR |
37% |
|
PSD |
20,1% |
|
PNL |
15,5% |
|
USR |
12,7% |
|
UDMR |
4,3% |
|
POT |
3,6% |
|
SOS România |
2,8% |
|
SENS |
2,4% |
|
Independent |
1% |
|
Alt partid |
0,7% |
Participarea la vot: un indicator esențial pentru rezultat
Unul dintre cele mai relevante elemente ale sondajului este nivelul declarat de participare la vot.
Pe o scară de la 1 la 10:
- 64,9% dintre respondenți indică nivelul maxim (10), adică „sigur vor merge la vot”
- 15,8% indică nivelul minim (1), ceea ce arată un segment important de neparticipare
Aceste date sugerează că prezența la vot ar putea fi ridicată, ceea ce crește importanța mobilizării electoratului pentru fiecare partid.
Diferențe mari între intenția de vot și votul efectiv
Un fenomen tot mai vizibil este diferența dintre cei care declară că susțin un partid și cei care afirmă că vor merge sigur la vot.
În rândul alegătorilor mobilizați:
- AUR: 38,8%
- PNL: 16,9%
- PSD: 16,6%
- USR: 14,4%
Aceste cifre arată că unele partide au un electorat mai disciplinat, în timp ce altele se confruntă cu dificultăți în mobilizarea propriilor susținători.
Analiza INSCOP: scăderea AUR și problema mobilizării
”AUR atinge cel mai mic scor în măsurătorile INSCOP realizate după alegerile prezidenţiale din mai 2025 (37%), pierzând faţă de începutul anului 2026, 4 puncte procentuale. În acelaşi timp, se observă un nou fenomen care, luna aceasta, pare mai amplu faţă de alte măsurători, şi anume creşterea semnificativă a diferenţelor între intenţia de vot a respondenţilor care aleg un partid, respectiv a respondenţilor care aleg un partid şi declară că ar veni sigur la vot (votanţii mobilizaţi). De exemplu, în cazul PSD este o diferenţă de 3,5 puncte procentuale între cei care aleg PSD (20,1%) şi votanţii mobilizaţi ai PSD (16,6%). Spre comparaţie, PNL, USR şi AUR au alegători mai mobilizaţi, în timp ce PSD şi UDMR au alegători mai puţin mobilizaţi în acest moment”, afirmă directorul INSCOP, Remus Ștefureac.
Situația partidelor mici: lupta pentru pragul electoral
Partidele mai mici rămân sub pragul de 5%, dar continuă să conteze în ecuația electorală:
- UDMR: 4,3%
- POT: 3,6%
- SOS România: 2,8%
- SENS: 2,4%
Aceste formațiuni se află într-o competiție directă pentru intrarea în Parlament, iar mobilizarea electoratului va fi decisivă.
Metodologia sondajului
Sondajul a fost realizat în perioada 1–7 aprilie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane.
Caracteristici:
- reprezentativ la nivel național
- marjă de eroare: ±3%
- nivel de încredere: 95%
Analiză: ce arată datele despre scena politică
Evoluțiile din sondaj indică mai multe tendințe relevante:
– AUR rămâne principalul partid, dar pierde din avantaj
– PSD recuperează, însă are dificultăți în mobilizarea electoratului
– PNL și USR câștigă teren în rândul alegătorilor activi
– partidele mici pot influența echilibrul parlamentar
Factor decisiv:
- prezența la vot și mobilizarea electoratului
Deși AUR continuă să conducă în intenția de vot, scăderea sub pragul de 40% și diferențele de mobilizare între alegători pot schimba semnificativ configurația finală a Parlamentului.
Într-un context electoral dinamic, participarea la vot și capacitatea partidelor de a-și activa susținătorii vor avea un rol esențial în rezultatul alegerilor.

