Firmele românești pot plăti pentru greșelile comercianților din China. UE introduce noi reguli vamale din 2027

Uniunea Europeană modifică regulile vamale aplicabile companiilor care introduc mărfuri pe piața comunitară, printr-o reformă adoptată în septembrie 2026. Noile prevederi extind responsabilitățile importatorilor și ale intermediarilor vamali, introduc taxe suplimentare și stabilesc sancțiuni raportate la valoarea importurilor. Majoritatea dispozițiilor vor începe să se aplice din 21 septembrie 2027, iar implementarea sistemelor digitale va continua până în 2034. Schimbările vizează atât firmele europene, cât și operatorii care comercializează produse provenite din afara Uniunii.

Noile reguli vamale ale UE transferă mai multe responsabilități către companii

Reforma vamală europeană din 2026 reprezintă, potrivit Comisiei Europene, cea mai importantă modificare a sistemului de la constituirea Uniunii Vamale, în 1968. Regulamentul (UE) 2026/2108, publicat la 19 septembrie, redefinește obligațiile companiilor implicate în importul și distribuția mărfurilor pe piața comunitară.

Noul cadru legislativ urmărește limitarea fraudelor, îmbunătățirea verificărilor asupra produselor provenite din afara UE și reducerea procedurilor administrative prin digitalizare. Totodată, autoritățile europene intenționează să combată practicile comerciale care creează diferențe de tratament între operatorii economici.

Potrivit unei analize publicate de Profit.ro, modificările aduc însă și riscuri financiare suplimentare pentru importatori, comercianți și reprezentanții vamali.

Companiile vor trebui să își asume responsabilități mai extinse pentru mărfurile introduse în Uniunea Europeană. Aceste obligații pot genera cheltuieli considerabile, în special pentru firmele mici, care dispun de resurse limitate pentru gestionarea controalelor prelungite, a întârzierilor și a eventualelor litigii.

Taxa de procesare vamală nu va fi restituită dacă produsele sunt returnate

Una dintre modificările cu impact financiar direct asupra comercianților este introducerea unei taxe europene de procesare vamală, destinată acoperirii costurilor administrative și de control.

Sumele colectate vor finanța analiza riscurilor, verificarea documentației, controalele asupra mărfurilor și administrarea infrastructurii informatice utilizate de autoritățile vamale.

Taxa va avea caracter nerambursabil după acceptarea declarației vamale. Astfel, comercianții nu vor putea recupera plata doar pentru că produsele au fost returnate, destinatarul a refuzat coletul sau operațiunea comercială a fost anulată.

Justificarea acestei prevederi este că autoritățile au efectuat deja operațiunile de analiză și procesare, indiferent de rezultatul final al tranzacției.

Impactul financiar poate deveni important pentru operatorii care comercializează cantități mari de produse cu marje reduse de profit.

De exemplu, la o taxă ipotetică de 2 euro pentru fiecare articol declarat, o companie care importă anual 100.000 de articole taxabile ar suporta cheltuieli de 200.000 de euro. Această sumă ar trebui achitată indiferent de profitabilitatea vânzărilor și nu ar fi recuperată în cazul retururilor.

Taxa de procesare este diferită de tariful vamal tranzitoriu de 3 euro aplicabil anumitor importuri de valoare redusă. Cele două obligații financiare se pot cumula, majorând costurile pentru comercianții care distribuie produse ieftine în volume ridicate.

Există și o diferență juridică între taxa nerambursabilă și garanțiile vamale. Acestea din urmă pot fi eliberate după stingerea obligațiilor pentru care au fost constituite, în condițiile legislației aplicabile. În schimb, taxa de procesare rămâne achitată definitiv.

Firmele românești de comisionariat vamal pot răspunde pentru produsele comercianților din afara UE

Extinderea responsabilităților reprezentanților vamali indirecți constituie una dintre schimbările cu implicații importante pentru companiile care intermediază importurile.

Potrivit noilor prevederi, un reprezentant vamal indirect care acționează pentru un importator stabilit în Uniunea Europeană poate fi obligat să răspundă solidar cu acesta pentru anumite obligații legale.

Situația se modifică atunci când beneficiarul serviciilor este o companie din afara spațiului comunitar. În acest caz, intermediarul vamal indirect poate fi considerat el însuși importator în raport cu obligațiile respective.

Un exemplu îl reprezintă o firmă românească de comisionariat vamal care gestionează formalitățile pentru un comerciant chinez ce livrează produse pe piața europeană.

Deși compania românească nu participă la fabricarea bunurilor, nu stabilește specificațiile tehnice și nu negociază achiziția componentelor, aceasta poate dobândi responsabilități legale privind conformitatea produselor.

În anumite situații, reprezentantul vamal nici măcar nu inspectează fizic mărfurile înainte ca acestea să ajungă la autoritățile vamale. Cu toate acestea, obligațiile prevăzute de noul regulament pot reveni și intermediarului.

Prin urmare, o firmă care încasează câteva sute de euro pentru serviciile prestate poate ajunge să suporte riscuri juridice și financiare asociate unor importuri evaluate la sute de mii de euro.

Această schimbare poate determina companiile de comisionariat să își reevalueze contractele, să solicite garanții suplimentare sau să majoreze tarifele pentru anumite categorii de clienți.

Totuși, noile responsabilități nu se aplică automat tuturor transportatorilor sau reprezentanților vamali. Distincția dintre reprezentarea directă și cea indirectă rămâne determinantă pentru stabilirea obligațiilor fiecărui operator.

Amenzile vamale pot ajunge la 6% din valoarea importurilor realizate într-un an

Noul Cod vamal european stabilește sancțiuni financiare pentru operatorii care încalcă sistematic obligațiile aplicabile comerțului electronic, iar calculul amenzilor poate avea consecințe importante asupra activității companiilor.

Pentru prima încălcare sistematică, sancțiunile pot reprezenta între 1% și 4% din valoarea mărfurilor importate în ultimele 12 luni. În cazul repetării încălcărilor sistematice, în condițiile prevăzute de regulament, procentul poate ajunge la 6%.

Elementul esențial este că amenzile se calculează în funcție de valoarea importurilor, nu de profitul realizat de companie.

Spre exemplu, o firmă care importă anual mărfuri în valoare de 100 de milioane de euro și înregistrează un profit de 2 milioane de euro ar putea primi, la nivelul maxim de 6%, o sancțiune de 6 milioane de euro.

Într-un asemenea scenariu, amenda ar reprezenta de trei ori profitul anual al operatorului economic.

Pentru companiile cu marje comerciale reduse, o sancțiune de această amploare poate afecta capacitatea de continuare a activității.

Regulamentul nu stabilește însă asemenea amenzi pentru orice eroare administrativă izolată. Sancțiunile vizează încălcările sistematice, iar autoritățile trebuie să analizeze gravitatea faptelor și circumstanțele în care acestea au fost comise.

Chiar și în aceste condiții, raportarea sancțiunilor la valoarea importurilor poate conduce la amenzi apropiate pentru două firme cu volume comerciale similare, dar cu profituri foarte diferite.

Pe lângă penalitățile financiare, operatorii care încalcă prevederile pot pierde anumite autorizații sau facilități vamale, ceea ce le-ar putea restrânge posibilitatea de a desfășura unele operațiuni.

Mărfurile pot rămâne blocate în vamă până la 90 de zile pentru verificări

Reforma europeană consolidează competențele autorităților vamale în ceea ce privește suspendarea eliberării produselor asupra cărora există suspiciuni privind siguranța sau respectarea cerințelor legale.

În asemenea situații, instituțiile vamale pot solicita verificări suplimentare din partea autorităților responsabile cu supravegherea pieței.

În condițiile stabilite de regulament, suspendarea eliberării mărfurilor poate dura până la 90 de zile.

Pentru importatori, o asemenea perioadă poate însemna întârzieri în livrarea comenzilor, costuri suplimentare și dificultăți în respectarea obligațiilor contractuale. Impactul poate fi deosebit de important pentru firmele care depind de rotația rapidă a stocurilor și de încasările rezultate din comercializarea produselor.

Certificările vamale devin obligatorii pentru anumite servicii. Firmele mici pot avea dificultăți

Noile reguli modifică și condițiile în care reprezentanții vamali pot presta anumite servicii, în special în cazul operațiunilor transfrontaliere și al mărfurilor comercializate la distanță.

Pentru aceste activități, operatorii vizați vor trebui să dețină statutul de operator economic autorizat pentru simplificări vamale sau noul statut Trust and Check.

Obținerea certificărilor presupune îndeplinirea unor cerințe referitoare la organizarea internă, evidența operațiunilor, infrastructura informatică și mecanismele de control.

Companiile mari, care dispun deja de departamente juridice, personal specializat și sisteme informatice dezvoltate, pot avea mai multe resurse pentru adaptarea la aceste obligații.

În schimb, firmele mici ar putea fi nevoite să suporte investiții importante pentru modernizarea procedurilor, pregătirea documentației și îndeplinirea condițiilor de certificare.

Această diferență de resurse poate favoriza concentrarea anumitor servicii vamale în rândul operatorilor mari.

Totuși, reforma nu exclude toate companiile care nu dețin aceste certificări din domeniul vamal. Restricțiile privesc accesul la anumite categorii de operațiuni, pentru care legislația introduce condiții suplimentare.

Comercianții europeni ar putea beneficia de reguli mai stricte pentru platformele din afara UE

Reforma vamală urmărește și reducerea diferențelor de tratament dintre companiile europene și comercianții care vând produse direct din afara Uniunii, în special prin platformele internaționale de comerț electronic.

Printre operatorii relevanți pentru acest segment se numără Temu și AliExpress, prin intermediul cărora sunt comercializate numeroase produse de valoare redusă către consumatorii europeni.

Importatorii și distribuitorii stabiliți în UE suportă deja obligații vamale, cheltuieli pentru respectarea standardelor de conformitate și costuri asociate controalelor.

În schimb, modelul comercial bazat pe expedierea individuală a unui număr foarte mare de colete ieftine a beneficiat de prevederi care au permis reducerea anumitor cheltuieli.

Modificarea acestor condiții ar putea contribui la echilibrarea concurenței dintre comercianții europeni și operatorii din afara spațiului comunitar.

Pe de altă parte, taxele suplimentare pot fi transferate parțial către consumatori, prin majorarea prețurilor produselor.

UE introduce o platformă vamală comună și proceduri simplificate pentru operatorii de încredere

Digitalizarea reprezintă o altă componentă importantă a reformei, Uniunea Europeană urmând să înlocuiască treptat sistemele informatice vamale naționale cu o infrastructură comună.

Noua platformă, denumită EU Customs Data Hub, va permite centralizarea și gestionarea informațiilor referitoare la operațiunile vamale desfășurate în spațiul comunitar.

Operatorii economici considerați de încredere vor putea beneficia de proceduri simplificate, inclusiv în ceea ce privește eliberarea mărfurilor.

Accesul la aceste facilități va presupune însă îndeplinirea unor condiții suplimentare și asumarea unor responsabilități corespunzătoare.

Companiile vor trebui să investească în adaptarea infrastructurii informatice și a procedurilor interne înainte de a putea utiliza integral noile mecanisme.

Efectele economice ale reformei pot varia în funcție de dimensiunea și activitatea operatorilor. Importatorii mari ar putea beneficia de reducerea birocrației și de condiții concurențiale mai echilibrate, în timp ce intermediarii vamali mici ar putea suporta riscuri financiare disproporționate față de valoarea serviciilor oferite.

Noul Cod vamal european se aplică etapizat până în 2034. Calendarul schimbărilor

Regulamentul european a intrat în vigoare la 20 septembrie 2026, dar implementarea prevederilor se desfășoară pe parcursul mai multor ani, în funcție de categoria obligațiilor și de tipul operatorilor economici.

Majoritatea dispozițiilor vor deveni aplicabile la 21 septembrie 2027. Tot în 2027 este prevăzută începerea activității noii Autorități Vamale a Uniunii Europene, care va avea sediul la Lille, în Franța.

Pentru comerțul electronic, modificările importante privind responsabilitățile importatorilor și utilizarea platformei EU Customs Data Hub sunt programate să se aplice de la 1 iulie 2028.

Ulterior, de la 1 martie 2031, celelalte companii vor putea începe să utilizeze voluntar noua platformă europeană.

La 1 martie 2034, folosirea sistemului informatic comun va deveni obligatorie pentru toți operatorii economici vizați de regulament.

Taxele aplicabile coletelor de valoare redusă urmează un calendar distinct, primele măsuri fiind introduse încă din 2026.