EY avertizează companiile. Riscul de fraudă crește în perioadele de incertitudine economică

Presiunile economice, inflația, tensiunile geopolitice și volatilitatea piețelor nu afectează doar rezultatele financiare ale companiilor, ci și comportamentul angajaților și cultura organizațională. Potrivit unei analize realizate de EY România, perioadele de incertitudine cresc semnificativ riscul de fraudă, iar organizațiile care reduc controalele interne pentru a economisi bani pot deveni mult mai vulnerabile în fața comportamentelor neetice și a fraudelor ocupaționale.

Incertitudinea economică pune presiune pe companii și favorizează fraudele

Organizațiile din întreaga lume traversează o perioadă marcată de inflație ridicată, tensiuni geopolitice, perturbări ale lanțurilor de aprovizionare și volatilitate accentuată a piețelor. În aceste condiții, multe companii sunt obligate să reducă cheltuielile, să își protejeze lichiditățile și să își atingă obiectivele financiare într-un context dificil.

Potrivit analizei realizate de EY România, efectele acestor provocări depășesc însă sfera performanței economice și influențează inclusiv comportamentul angajaților și procesul de luare a deciziilor.

Conform EY Global Integrity Report 2024, aproape jumătate dintre respondenți au indicat mediul macroeconomic drept principalul factor extern care favorizează comportamentele neetice în cadrul organizațiilor. În același timp, studiile Association of Certified Fraud Examiners (ACFE) arată că perioadele de stres economic sunt însoțite, de regulă, de o creștere a riscului de fraudă ocupațională.

Presiunea financiară și teama de concediere pot influența comportamentul angajaților

Specialiștii EY atrag atenția că unul dintre cei mai importanți factori care cresc riscul de fraudă este presiunea financiară resimțită de angajați.

Creșterea costului vieții, nivelul mai ridicat al îndatorării și incertitudinea privind locul de muncă pot determina unele persoane să justifice comportamente care, în mod normal, ar fi considerate inacceptabile.

Analiza arată că nu doar personalul de execuție este expus acestor riscuri, ci și managerii sau directorii ale căror venituri și bonusuri depind de atingerea unor indicatori de performanță.

În plus, justificări precum „s-ar putea să nu mai fiu aici în curând” sau „merit asta pentru stresul suportat” pot reduce barierele etice și pot transforma fraudele în comportamente percepute drept soluții de supraviețuire, nu neapărat acte intenționate de încălcare a regulilor.

Reducerea controalelor interne creează oportunități pentru fraudă

Potrivit documentului, în perioadele de incertitudine economică multe organizații reduc costurile, simplifică procesele și diminuează personalul, ceea ce poate slăbi mecanismele de control intern.

Aceste măsuri pot conduce la o supraveghere insuficientă, la diminuarea separării atribuțiilor și la apariția unor vulnerabilități care facilitează fraudele.

Specialiștii arată că cele mai multe cazuri de fraudă ocupațională au legătură fie cu lipsa controalelor, fie cu ocolirea acestora de către conducerea companiei.

În același timp, și procesul de achiziții devine mai vulnerabil. Dorința de a reduce costurile sau de a accelera aprovizionarea poate conduce la diminuarea verificărilor privind furnizorii și partenerii de afaceri, ceea ce crește expunerea la fraude și conflicte de interese.

Raportările financiare pot fi afectate de presiunea asupra performanței

EY avertizează că dificultățile economice pot influența inclusiv raportările financiare.

În încercarea de a evita restructurările sau concedierile, unii manageri și angajați pot fi tentați să prezinte rezultate financiare mai bune decât cele reale sau să amâne recunoașterea unor probleme.

Astfel de practici sunt adesea justificate drept soluții temporare pentru depășirea dificultăților, însă experiența crizelor anterioare arată că ele pot conduce ulterior la consecințe financiare, juridice și reputaționale mult mai grave.

O fraudă poate rămâne ascunsă timp de un an și produce pierderi de milioane

Una dintre concluziile importante ale analizei este că fraudele nu sunt descoperite imediat.

Potrivit raportului ACFE Occupational Fraud 2026: Report to the Nations, o schemă tipică de fraudă ocupațională rămâne nedetectată aproximativ 12 luni.

În acest interval, pierderea medie suportată de organizații ajunge la aproximativ 1,5 milioane de dolari, iar în unele cazuri poate urca până la 4 milioane de dolari.

Totodată, studiul arată că firmele care au implementate mecanisme solide de prevenire și detectare a fraudelor identifică mai rapid neregulile și înregistrează pierderi considerabil mai mici.

Ce recomandă EY pentru reducerea riscului de fraudă

Pentru a limita expunerea la fraude, specialiștii recomandă companiilor să își actualizeze periodic evaluările privind riscurile, să monitorizeze mai atent semnalele de stres financiar în rândul angajaților și să nu sacrifice mecanismele esențiale de control în cadrul programelor de reducere a costurilor.

De asemenea, este recomandată consolidarea verificărilor privind partenerii de afaceri, încurajarea raportării neregulilor prin canale sigure și protejarea avertizorilor de integritate.

Nu în ultimul rând, liderii organizațiilor sunt îndemnați să trateze cultura organizațională și respectarea regulilor cu aceeași importanță ca performanța financiară, pentru a reduce riscul apariției comportamentelor neetice în perioade de incertitudine.