DNA a pierdut definitiv procesul în dosarul RCS&RDS. Ce au decis judecătorii după nouă ani

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis miercuri, 11 noiembrie 2026, achitarea definitivă a inculpaților din dosarul RCS&RDS, privind presupuse fapte de corupție legate de drepturile de televizare a meciurilor din Liga 1. Printre persoanele vizate de proces s-au numărat fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, și reprezentanți ai grupului Digi. Instanța supremă a respins apelul formulat de Direcția Națională Anticorupție împotriva hotărârii pronunțate în noiembrie 2025. Decizia pune capăt unui proces început în 2017, în care procurorii au investigat transferuri financiare de 3,1 milioane de euro.

Dosarul RCS&RDS s-a încheiat cu achitări definitive după respingerea apelului DNA

Dosarul RCS&RDS, deschis în urmă cu nouă ani, s-a încheiat definitiv la 11 noiembrie 2026, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca nefondat apelul Direcției Naționale Anticorupție împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel București la 25 noiembrie 2025.

Prin această hotărâre, instanța supremă a menținut soluțiile de achitare pronunțate în primă instanță, întemeiate pe articolul 16 alineatul (1) litera a) din Codul de procedură penală, potrivit căruia fapta nu există.

Conform minutei Înaltei Curți, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar hotărârea nu mai poate fi atacată prin apel.

Decizia intervine după un parcurs judiciar în care trei dintre inculpați primiseră inițial pedepse de câte patru ani de închisoare cu executare. Condamnările au fost ulterior anulate, după ce instanța de control judiciar a constatat că Tribunalul București nu avea competența necesară pentru judecarea cauzei.

Dumitru Dragomir, reprezentanții Digi și trei companii au fost vizați de achitări

Hotărârea definitivă îi privește pe Dumitru Dragomir, fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, fiul său, Bogdan-Dumitru Dragomir, Florin-Bogdan Bădiță, Alexandru Oprea, Mihai Dinei și Serghei Bulgac, directorul general al Digi.

În dosar a figurat și Ioan Bendei, fost administrator al RCS&RDS, care a murit în iulie 2025, înainte de pronunțarea sentinței de achitare din noiembrie același an.

În ceea ce privește persoanele juridice, soluțiile de achitare au vizat RCS&RDS, societate care funcționează în prezent sub denumirea Digi România, precum și Bodu SRL și Integrasoft SRL.

Digi Communications a confirmat hotărârea instanței supreme printr-un raport curent transmis investitorilor de la Bursa de Valori București. Grupul a comunicat că achitările au fost menținute definitiv pentru Digi România, actualii și foștii administratori ai acesteia și celelalte părți implicate în dosarul instrumentat de DNA.

Compania a reiterat că a considerat acuzațiile nefondate încă de la începutul procedurilor judiciare și că soluția definitivă corespunde poziției susținute de-a lungul procesului.

Ancheta DNA a pornit de la contracte pentru drepturile TV în valoare de peste 100 de milioane de euro

Investigația care a dus la deschiderea dosarului RCS&RDS a vizat contractele pentru transmiterea meciurilor din Liga 1, adjudecate în 2008 de un consorțiu din care făcea parte operatorul de telecomunicații.

Licitația organizată de Liga Profesionistă de Fotbal a avut ca obiect drepturile de televizare pentru sezoanele 2008-2009, 2009-2010 și 2010-2011. Valoarea contractului câștigător a fost de 101,15 milioane de euro, inclusiv TVA.

În 2009, în contextul crizei economice, consorțiul care obținuse drepturile de difuzare a solicitat modificarea unor prevederi contractuale.

Potrivit rechizitoriului DNA, Dumitru Dragomir, aflat atunci la conducerea LPF, ar fi cerut 3,5 milioane de euro de la Ioan Bendei, administrator și acționar al RCS&RDS. Procurorii au susținut că fostul președinte al Ligii ar fi primit 3,1 milioane de euro pentru a sprijini interesele companiei în relația cu LPF, inclusiv în privința derulării contractului de televizare.

Anchetatorii au considerat că presupusele plăți ar fi fost ascunse printr-un contract de asociere în participațiune, semnat la 15 august 2009 între RCS&RDS și Bodu SRL, societate controlată de Dumitru Dragomir.

Contractul prevedea finanțarea afacerii Crystal Palace Ballrooms, un complex destinat organizării de evenimente.

Conform datelor prezentate de procurori la trimiterea în judecată, RCS&RDS a transferat către Bodu SRL suma totală de 3,1 milioane de euro, prin 27 de plăți efectuate între 18 august 2009 și 10 mai 2011.

DNA a mai susținut că, în perioada 2015-2016, reprezentanții societăților implicate ar fi întocmit documente juridice pentru a ascunde proveniența sumelor și pentru a prezenta operațiunile drept tranzacții comerciale legale.

Acuzațiile formulate în dosar au inclus luare de mită, dare de mită, complicitate la aceste infracțiuni și spălare de bani. Instanțele care au rejudecat cauza nu au confirmat existența faptelor penale reclamate de procurori.

Trei inculpați au primit inițial pedepse de patru ani de închisoare, anulate ulterior

Procesul penal a început la 22 august 2017, când Direcția Națională Anticorupție a trimis cauza în judecată. Prima hotărâre a fost pronunțată de Tribunalul București la 15 ianuarie 2019.

La acel moment, Dumitru Dragomir, Ioan Bendei și Florin-Bogdan Bădiță au fost condamnați la câte patru ani de închisoare cu executare.

Tribunalul a dispus și sancțiuni financiare împotriva societăților implicate. RCS&RDS a primit o amendă penală de 1,2 milioane de lei pentru complicitate la spălare de bani, Integrasoft SRL a fost sancționată cu 700.000 de lei, iar Bodu SRL cu 1,64 milioane de lei.

În aceeași etapă procesuală, Bogdan-Dumitru Dragomir, Alexandru Oprea, Mihai Dinei și Serghei Bulgac au fost achitați.

Situația juridică s-a schimbat în noiembrie 2021, când Curtea de Apel București a desființat integral hotărârea Tribunalului București și a dispus rejudecarea cauzei, inclusiv reluarea procedurii de cameră preliminară.

Motivul a fost necompetența materială și personală a instanței care pronunțase prima sentință.

Bogdan-Dumitru Dragomir avea calitatea de avocat, deși exercitarea profesiei îi fusese suspendată încă din 2003. Această împrejurare determina competența Curții de Apel București de a judeca dosarul în primă instanță.

Prin urmare, condamnările, amenzile penale și celelalte dispoziții ale hotărârii din 2019 au fost anulate, iar procesul a fost reluat.

Înalta Curte a exclus din dosar un raport tehnico-științific și mai multe declarații

Rejudecarea dosarului RCS&RDS a fost marcată de noi dispute privind legalitatea probelor administrate în cursul urmăririi penale. În iulie 2022, Curtea de Apel București a dispus începerea judecății, după ce a respins cererile și excepțiile ridicate de inculpați în camera preliminară.

Hotărârea a fost contestată, astfel că dosarul a ajuns din nou în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În 2023, instanța supremă a permis continuarea procesului, dar a decis eliminarea unei părți din materialul probator administrat de procurori.

Printre probele excluse s-au aflat un raport de constatare tehnico-științifică și mai multe declarații date în timpul anchetei de persoane care au dobândit ulterior calitatea de inculpați.

Măsura a vizat inclusiv declarațiile lui Ioan Bendei, Mihai Dinei, Alexandru Oprea, Bogdan-Dumitru Dragomir, Florin-Bogdan Bădiță și Serghei Bulgac.

În urma acestei decizii, Curtea de Apel București a trebuit să examineze probele rămase la dosar, împreună cu cele administrate în etapa judecății, pentru a stabili dacă acuzațiile formulate de DNA erau susținute.

Curtea de Apel București a stabilit că presupusa mită nu a fost demonstrată

La 25 noiembrie 2025, Curtea de Apel București a pronunțat soluțiile de achitare în dosarul RCS&RDS, apreciind că materialul probator nu demonstra existența faptelor penale descrise în rechizitoriu.

Un element important al motivării a vizat atribuțiile exercitate de Dumitru Dragomir în perioada în care conducea Liga Profesionistă de Fotbal.

Instanța a reținut că hotărârile referitoare la contractele pentru drepturile de televizare erau adoptate de Adunarea Generală a LPF, alcătuită din reprezentanții cluburilor de fotbal. Președintele Ligii avea atribuția de a pune în aplicare deciziile adoptate de acest organism.

În aceste condiții, judecătorul a apreciat că nu fusese demonstrată existența unei înțelegeri infracționale prin care Dumitru Dragomir să primească bani pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea unor atribuții de serviciu.

Instanța a analizat separat și transferurile de 3,1 milioane de euro efectuate de RCS&RDS către Bodu SRL.

Potrivit motivării, sumele au reprezentat o investiție comercială reală în complexul Crystal Palace Ballrooms, fiind utilizate pentru modernizarea imobilului în care funcționa afacerea.

Judecătorul a constatat că banii nu au fost retrași și transferați către Dumitru Dragomir în calitate de persoană fizică.

De asemenea, Curtea de Apel a reținut că RCS&RDS a obținut venituri din exploatarea imobilului și că ulterior a cumpărat activele aferente afacerii, recuperând valoarea investiției realizate.

Pe baza acestor elemente, instanța nu a considerat dovedită ipoteza procurorilor potrivit căreia contractele comerciale ar fi fost utilizate pentru ascunderea unei mite.

DNA a atacat hotărârea, însă apelul a fost respins de Înalta Curte la 11 noiembrie 2026, ceea ce a făcut definitive soluțiile de achitare.

Ioan Bendei a murit în iulie 2025, înainte de pronunțarea hotărârilor de achitare

Ioan Bendei, fost administrator al RCS&RDS și una dintre persoanele aflate în centrul investigației DNA, a murit în iulie 2025, la vârsta de 68 de ani.

Acesta fusese condamnat în ianuarie 2019 la patru ani de închisoare cu executare, pentru dare de mită și complicitate la spălare de bani.

Condamnarea nu a rămas însă în vigoare, fiind anulată în noiembrie 2021, odată cu desființarea integrală a hotărârii Tribunalului București.

Decesul lui Ioan Bendei a survenit înainte ca instanța de rejudecare să pronunțe soluția din 25 noiembrie 2025 și înainte de decizia definitivă a Înaltei Curți din noiembrie 2026.

Digi a comunicat investitorilor hotărârea definitivă a Înaltei Curți

Digi Communications a informat investitorii despre rezultatul procesului prin intermediul unui raport curent publicat la Bursa de Valori București, după pronunțarea deciziei definitive din 11 noiembrie 2026.

Grupul a precizat că informațiile referitoare la ancheta Direcției Naționale Anticorupție au fost prezentate încă din prospectul ofertei publice inițiale, datat 26 aprilie 2017.

Ulterior, evoluțiile dosarului au fost comunicate prin raportările publice transmise investitorilor.

În cel mai recent raport, compania a confirmat menținerea definitivă a soluțiilor de achitare pentru Digi România, actualii și foștii administratori ai societății și celelalte părți vizate de proces.

Hotărârea pronunțată la 11 noiembrie 2026 marchează încheierea procedurilor judiciare după mai bine de nouă ani de la trimiterea dosarului în judecată.