România se pregătește pentru o iarnă dificilă din punct de vedere energetic. Ministerul Energiei anunță ce riscuri există

România se pregătește pentru sezonul rece cu stocuri de gaze naturale și rezerve de apă mai reduse decât în anul precedent. Ministerul Energiei estimează că cererea de electricitate ar putea ajunge la 9.600 MW în perioadele de consum maxim. Situația a fost analizată joi, 12 noiembrie, în cadrul Comandamentului Energetic Național. Secretarul de stat Casian Nițulescu a prezentat principalele riscuri pentru sistemul energetic și măsurile luate în calcul pentru acoperirea necesarului de consum.

România are rezerve de gaze naturale mai mici cu 362 de milioane de metri cubi față de anul trecut

Rezervele de energie disponibile pentru această iarnă ridică probleme autorităților, în condițiile în care cantitățile de gaze naturale depozitate sunt sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, iar consumul ar putea crește considerabil odată cu scăderea temperaturilor.

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Casian Nițulescu, a declarat, după ședința Comandamentului Energetic Național, că situația actuală nu permite un optimism ridicat, deși există soluții pentru gestionarea necesarului de energie.

Potrivit informațiilor prezentate de oficial și relatate de Economica.net, diferența dintre cantitățile de gaze naturale înmagazinate în prezent și cele disponibile anul trecut este de aproximativ 362 de milioane de metri cubi. Această reducere ar putea influența atât acoperirea consumului, cât și costurile asociate aprovizionării.

„Pot să vă răspund cu curaj, că nu stăm atât de bine cum ne așteptam, dar nici rău. Nu pot să plec din start cu foarte mult optimism. Rezervele de gaze naturale sunt mult mai scăzute față de ce a fost anul trecut, cu o diferență la ora actuală de aproximativ 362 milioane metri cubi, adică e o diferență substanțială, care se va regăsi din mai multe puncte de vedere, atât la consumuri, cât și la anumite costuri.

Avem un consum, de exemplu, în ziua de azi, de 36 de milioane metri cubi, puțin neașteptat, și există și posibilitatea, să nu zic riscul, ca în lunile ianuarie-februarie, când temperaturile vor scădea la nivel național, să se ajungă chiar și la un consum mult mai mare, de 60 de milioane metri cubi. Dar relația transfrontalieră este îmbucurătoare, pe anumite rute de interconectare se va crește capacitatea de livrare de gaze până la 27 de milioane metri cubi, iar furnizorii sunt pe fază”, a spus secretarul de stat.

Consumul zilnic de gaze naturale se situează în prezent la aproximativ 36 de milioane de metri cubi, însă estimările pentru lunile ianuarie și februarie indică posibilitatea atingerii unui nivel de 60 de milioane de metri cubi pe zi.

Pentru acoperirea unei eventuale creșteri a cererii, autoritățile iau în calcul utilizarea capacităților de interconectare cu sistemele de transport din alte state, pe anumite rute fiind prevăzută majorarea capacității de livrare până la 27 de milioane de metri cubi.

Rezervele de cărbune ajung la 579.000 de tone, iar apa din lacurile de acumulare este în scădere

Situația rezervelor energetice diferă în funcție de resursa analizată, stocurile de cărbune fiind evaluate mai favorabil decât disponibilul de apă necesar producției hidroelectrice.

Casian Nițulescu a precizat că rezervele de cărbune se ridică la aproximativ 579.000 de tone, apreciind că acestea „să zicem că stau binișor”.

În schimb, datele hidrologice indică o reducere semnificativă a rezervelor de apă din lacurile de acumulare, situație care nu fusese anticipată la acest nivel.

Potrivit oficialului, rezerva energetică disponibilă în acumulările hidroenergetice este de aproximativ 1.240 GW, conform unității menționate în declarația sa, iar gradul de umplere a ajuns la numai 43,85%, fiind în continuare în scădere.

„Pe partea de hidrologie, avem niște rezerve mult, mult mai scăzute, și neanticipate până în prezent. Rezerva, în termeni energetici, la ora actuală, este de aproximativ 1.240 GW și, ca procent, de doar 43,85% din păcate, într-o scădere. Cum ne-a arătat prognoza meteo pentru luna noiembrie, rămânem, din punct de vedere al precipitațiilor, la o normalitate, dar din punct de vedere al debitelor, suntem sub media anuală, pe partea de Dunăre avem niște debite de aproximativ 1.700m³/s, mult mai puțin față de anii anteriori, puține creșteri”, a spus Nițulescu.

Prognozele meteorologice pentru luna noiembrie indică precipitații apropiate de valorile normale, însă debitele cursurilor de apă rămân sub mediile anuale.

Pe Dunăre, debitul este estimat la aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă, sub nivelurile consemnate în anii precedenți. În aceste condiții, autoritățile intenționează să utilizeze apa din lacurile de acumulare aproape exclusiv pentru echilibrarea sistemului energetic.

Consumul de energie electrică ar putea urca până la 9.600 MW în orele de vârf

Creșterea cererii de energie electrică în sezonul rece reprezintă o altă provocare pentru funcționarea sistemului energetic național, în special în intervalele de seară, când consumul poate atinge valorile maxime.

Potrivit scenariilor analizate de Ministerul Energiei, necesarul de putere ar putea depăși succesiv pragurile de 9.000 MW și 9.200 MW, ajungând în anumite condiții la 9.600 MW.

Estimările includ atât variante favorabile, cât și scenarii pesimiste, pentru care autoritățile susțin că au identificat măsuri de intervenție.

„Sunt mai multe scenarii pentru creșterea consumului, acesta depășește 9.000 MW, 9.200 MW, chiar până la 9.600 MW. Sunt anumite scenarii care sunt doar de evidență, și scenarii optimiste și chiar pesimiste, dar avem și soluțiile pentru a interveni în orice condiții”, a explicat el.

Pentru acoperirea necesarului de energie, autoritățile iau în calcul suplimentarea producției interne, utilizarea importurilor și repornirea unor capacități de generare care pot fi disponibile în situații de consum ridicat.

România poate importa până la 4.600 MW și pregătește noi capacități de producție

Capacitatea de import a energiei electrice reprezintă una dintre soluțiile analizate pentru perioadele în care consumul intern depășește producția disponibilă, autoritățile luând în calcul și introducerea unor noi capacități de generare în sistem.

Casian Nițulescu a explicat că nivelul obișnuit al capacității de import este de aproximativ 4.000 MW, însă, în anumite condiții, acesta poate ajunge până la 4.600 MW.

În paralel, Ministerul Energiei colaborează cu Dispecerul Energetic Național (DEN) pentru identificarea capacităților de producție care pot fi repornite sau introduse în funcțiune în perioadele critice.

Estimările prezentate indică posibilitatea ca, până la sfârșitul anului, în sistem să intre aproximativ 1.000 MW suplimentari, proveniți atât din surse regenerabile, cât și din centrale care utilizează combustibili fosili, inclusiv gaze naturale.

„Capacitatea de import poate ajunge până la 4.600 MW, dar mai exact 4000 MW este cea normală. Există posibilitatea să importăm la orele de vârf, avem posibilitatea să repornim și alte capacități de producție de energie electrică. De aceea am avut comandamentul mult mai larg și am durat mai mult, am identificat soluțiile care pot fi scoase în momentul de criză. Avem un grup de lucru cu cei de la DEN (Dispecerul Energetic Național – n.red) în care identificăm și probabil, până la sfârșitul anului vor mai intra în sistem încă 1.000 MW pe diferite surse de produse de energie electrică, că este regenerabil, că este pe combustibil fosil, adică gaze.

După cum bine știm, și la Centrala Mintia sunt testele tehnologice și de acolo mai există un acord de energie la anumite ore. Ei funcționează ca și testare, de aproximativ 8h/zi. Din ianuarie vor începe și testele la centrala de la Iernut, chiar dacă a durat puțin mai mult, dar suntem convinși că va ieși bine și va fi chiar la momentul când ne așteptam”, a explicat secretarul de stat.

Centralele de la Mintia și Iernut ar putea contribui la acoperirea consumului din această iarnă

Noile capacități de producție de la Mintia și Iernut sunt incluse în evaluările Ministerului Energiei privind resursele care ar putea contribui la alimentarea sistemului energetic în sezonul rece.

La centrala de la Mintia se desfășoară în prezent teste tehnologice, instalațiile funcționând în regim de probă aproximativ opt ore pe zi. În această etapă, centrala poate furniza energie electrică în anumite intervale, în condițiile aferente procesului de testare.

În cazul centralei de la Iernut, începerea testelor este programată pentru luna ianuarie, după întârzierile înregistrate în derularea proiectului.

Secretarul de stat și-a exprimat încrederea că testele vor avea rezultatele așteptate și că noua capacitate va putea contribui la funcționarea sistemului energetic în perioada avută în vedere de autorități.

Marii consumatori de energie electrică ar putea avea consumul limitat în anumite intervale

Ministerul Energiei nu ia în calcul deconectarea marilor consumatori industriali de la rețeaua electrică în sezonul rece, însă analizează posibilitatea aplicării unor limitări temporare ale consumului în situații care impun intervenții pentru menținerea echilibrului sistemului.

Potrivit explicațiilor oferite de Casian Nițulescu, eventualele restricții ar putea fi aplicate în orele de vârf, în funcție de regiune, de capacitățile de producție disponibile și de starea rețelelor electrice.

„Nu am luat în considerare decuplarea marilor consumatori, mai ales în perioada de iarnă. Sunt și alte soluții. Pot să fie doar limitați, la anumite ore”, a spus oficialul.

Astfel de măsuri ar presupune reducerea temporară a consumului pentru anumite categorii de utilizatori industriali, fără întreruperea completă a alimentării acestora.

Aplicarea unor eventuale limitări ar depinde de condițiile concrete din sistemul energetic, inclusiv de nivelul cererii de electricitate, de producția disponibilă în intervalele respective și de situația infrastructurii de transport și distribuție.