Sistemul energetic din România se confruntă cu noi probleme. Adrian Homan avertizează asupra riscurilor pentru populație

Sistemul energetic național se confruntă cu vulnerabilități provocate de avariile repetate ale unor capacități importante de producție, avertizează analistul economic Adrian Homan. Acesta atrage atenția asupra incidentelor de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, a problemelor din termocentrale și a stării infrastructurii hidroenergetice. Într-o analiză privind situația din România în 2026, Homan susține că reducerea capacităților de producție și defecțiunile tehnice contribuie la creșterea costurilor suportate de consumatori.

Adrian Homan avertizează asupra vulnerabilităților din sistemul energetic național

Sistemul energetic național se confruntă cu probleme de funcționare și întreținere a infrastructurii de producție, iar incidentele repetate de la unele dintre cele mai importante centrale electrice ridică întrebări privind eficiența lucrărilor de mentenanță, consideră analistul economic Adrian Homan.

Acesta atrage atenția asupra opririi Unității 1 de la Cernavodă, la scurt timp după o reconectare anterioară la rețea. Potrivit analizei sale, incidentul a intervenit după o perioadă în care producția centralei fusese afectată de nivelul scăzut al Dunării, situație care ar fi trebuit să determine verificări tehnice riguroase înaintea reluării activității.

Homan precizează că defecțiunea semnalată nu a vizat componenta nucleară a instalației, ci partea convențională a centralei, respectiv sistemul de control al vidului de la condensatorul turbinei.

Analistul subliniază că instalațiile nucleare dispun de sisteme multiple de protecție, răcire și etanșare, însă funcționarea acestora depinde și de fiabilitatea echipamentelor auxiliare.

În opinia sa, repetarea incidentelor justifică o analiză aprofundată a modului în care sunt realizate verificările și intervențiile tehnice.

„Întrebarea legitimă pe care și-o pune orice specialist în construcții industriale și siguranță este însă alta: cum este posibil ca o instalație critică să cedeze la câteva zile după ce a stat oprită luni la rând?”, afirmă Adrian Homan.

Homan consideră că unele defecțiuni ale pompelor, etanșărilor sau injectoarelor pot deveni vizibile numai după ce echipamentele ating parametrii normali de funcționare. Cu toate acestea, el apreciază că reapariția problemelor la intervale scurte poate indica deficiențe în activitatea de mentenanță.

Analistul invocă, de asemenea, decizia Ministerului Energiei de a iniția o anchetă internă și informațiile privind înlocuirea directorului tehnic al centralei. Aceste elemente sunt prezentate de Homan drept motive pentru investigarea unor posibile erori tehnice sau manageriale, fără ca responsabilitatea acestora să fie stabilită în analiza sa.

„Chiar dacă anumite defecțiuni la etanșări, pompe sau injectoare devin vizibile abia atunci când turbina atinge parametrii nominali de presiune și temperatură în sarcină, repetarea acestor incidente indică o problemă cronică de mentenanță și verificare. Însăși decizia Ministerului Energiei de a demara o anchetă internă și anunțul privind înlocuirea directorului tehnic al centralei confirmă faptul că nu mai putem vorbi despre simple coincidențe, ci despre posibile erori umane și manageriale grave”, a explicat Homan.

Avariile de la Rovinari, Turceni și CET București Vest ridică probleme privind producția de energie

Problemele identificate de Adrian Homan nu se limitează la centrala nucleară de la Cernavodă, analistul semnalând și incidentele care au afectat alte unități importante de producție a energiei electrice în cursul anului 2026.

În cazul termocentralelor pe cărbune de la Rovinari și Turceni, acesta menționează opriri repetate ale unor grupuri energetice, pe fondul defecțiunilor la cazane și la instalațiile auxiliare.

Potrivit analizei, uzura echipamentelor poate afecta disponibilitatea capacităților de producție în perioadele cu cerere ridicată, în special înaintea sezonului rece, când sistemul are nevoie de surse stabile de electricitate.

Homan aduce în discuție și situația CET București Vest, despre care afirmă că a fost afectată în 2026 de două incendii succesive la transformatoare.

Analistul susține că incidentele au redus capacitatea de producție a energiei electrice în cogenerare și au amplificat vulnerabilitățile sistemului de termoficare din Capitală.

În opinia sa, acumularea acestor probleme evidențiază necesitatea unor investiții în întreținerea și modernizarea instalațiilor existente, astfel încât opririle neplanificate să fie limitate.

„Cazul de la Cernavodă este doar vârful aisbergului într-un an 2026 marcat de incidente majore în infrastructura energetică a României”, avertizează Adrian Homan.

Adrian Homan solicită verificări tehnice și investiții la complexul hidroenergetic Porțile de Fier

Infrastructura hidroenergetică reprezintă o altă componentă asupra căreia Adrian Homan atrage atenția, în special în ceea ce privește complexul Porțile de Fier și exploatarea îndelungată a marilor construcții hidrotehnice.

Analistul subliniază că structurile din beton, armăturile și instalațiile hidromecanice sunt supuse unor procese de uzură după mai mult de 50 de ani de funcționare.

Din această perspectivă, el consideră necesară prezentarea publică a informațiilor privind starea tehnică a infrastructurii, rezultatele expertizelor independente și lucrările de consolidare sau retehnologizare efectuate.

Homan avertizează că verificările trebuie realizate preventiv, fără a aștepta apariția unor defecțiuni majore, precum infiltrațiile, fisurile structurale sau avariile la turbine.

„Nu trebuie să așteptăm să ne trezim într-o bună zi în fața unui fapt împlinit – cu infiltrații majore, fisuri structurale sau avarii la turbine – pentru a pune întrebările esențiale”, susține analistul economic.

Deși marile obiective hidroenergetice sunt prevăzute cu sisteme de monitorizare, analistul consideră că transparența privind evaluările tehnice și investițiile realizate trebuie să reprezinte o prioritate.

Observațiile sale constituie un apel la verificări și la publicarea informațiilor relevante, nu o constatare documentată a existenței unor deficiențe structurale la Porțile de Fier.

Reducerea capacităților clasice de producție pune presiune asupra sistemului energetic

Adrian Homan consideră că dificultățile actuale ale sectorului energetic trebuie analizate și în raport cu transformările economiei românești din ultimele decenii.

Analistul observă că dispariția unei părți importante a industriei energofage a redus consumul de electricitate comparativ cu perioada în care marile întreprinderi industriale funcționau permanent.

În același timp, utilizarea iluminatului LED și a electrocasnicelor moderne, cu un consum mai redus, a contribuit la îmbunătățirea eficienței energetice în gospodării.

Homan apreciază că aceste schimbări, alături de diversitatea surselor de producție disponibile în România, ar fi trebuit să creeze condiții mai favorabile pentru asigurarea necesarului intern de electricitate.

Analistul identifică însă două probleme principale: retragerea unor capacități convenționale de producție fără înlocuirea lor suficient de rapidă cu surse stabile și avariile înregistrate la instalațiile rămase în funcțiune.

„Realitatea este însă sabotată de două cauze majore: închiderea accelerată a capacităților clasice fără a pune nimic sigur în loc și avariile repetate din unitățile rămase”, afirmă Adrian Homan.

Potrivit acestuia, reducerea producției disponibile permanent poate determina creșterea dependenței de importuri în anumite intervale orare.

Oprirea unui reactor nuclear sau a unui grup pe cărbune poate amplifica necesarul de energie achiziționată din exterior, în special seara, când producția fotovoltaică este redusă sau absentă.

În aceste condiții, România poate fi expusă prețurilor ridicate de pe piețele regionale de energie, mai ales în perioadele în care cererea depășește oferta disponibilă.

Analistul economic consideră că avariile din energie trebuie tratate ca probleme de securitate națională

În analiza sa, Adrian Homan susține că funcționarea infrastructurii energetice trebuie privită inclusiv din perspectiva securității naționale, având în vedere rolul electricității în activitatea economică și în furnizarea serviciilor esențiale.

Acesta consideră că incidentele repetate la centralele electrice nu ar trebui analizate exclusiv ca probleme administrative sau tehnice ale operatorilor.

„Energia nu este o marfă oarecare, ci pilonul central al siguranței naționale”, subliniază Homan.

Analistul solicită implicarea instituțiilor cu responsabilități în domeniul securității naționale pentru evaluarea vulnerabilităților care ar putea afecta continuitatea producției de energie.

Printre cauzele care ar trebui investigate, Homan enumeră subfinanțarea lucrărilor de întreținere, pierderea personalului cu experiență, eventualele deficiențe ale intervențiilor tehnice și posibilele situații de neglijență.

Acestea sunt ipoteze formulate de analist, care necesită verificări pentru stabilirea cauzelor concrete ale fiecărui incident.

Prețurile la electricitate și apă afectează bugetele gospodăriilor din România

Adrian Homan atrage atenția și asupra impactului economic suportat de populație, în condițiile în care creșterea costurilor pentru electricitate și apă pune presiune asupra cheltuielilor gospodăriilor.

Analistul invocă date Eurostat potrivit cărora România a înregistrat în 2026 o creștere de 51,9% a prețurilor energiei electrice, pe care o prezintă drept cea mai mare din Uniunea Europeană. Indicatorul necesită raportarea la perioada statistică exactă pentru a permite o comparație completă între state.

În paralel, Homan semnalează majorarea tarifelor pentru alimentarea cu apă potabilă și canalizare, precum și prețurile ridicate ale apei îmbuteliate comercializate în România.

Acesta consideră că povara financiară trebuie evaluată în raport cu puterea de cumpărare a populației, nu doar prin compararea valorilor nominale ale tarifelor practicate în diferite țări.

Analistul susține că energia, apa și alimentele reprezintă servicii și bunuri esențiale, iar creșterea costurilor acestora afectează direct nivelul de trai.

„Apa, hrana și energia reprezintă condițiile elementare ale vieții și ale demnității umane”, afirmă Adrian Homan.

În opinia sa, autoritățile ar trebui să acorde o atenție sporită investițiilor în infrastructura energetică și în rețelele de utilități, precum și identificării responsabilităților pentru incidentele tehnice.

Homan consideră că lipsa unor măsuri eficiente de prevenire a avariilor poate menține presiunea asupra costurilor de producție și, indirect, asupra cheltuielilor suportate de consumatori.