Facturile la electricitate ar putea crește cu până la 50%. Ce influențează scumpirile din perioada următoare

Românii s-ar putea confrunta cu facturi mai mari la electricitate în această iarnă și în primăvara anului 2027, pe fondul problemelor cu care se confruntă sistemul energetic național. Secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi avertizează că România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii din perspectiva adecvanței sistemului, în contextul debitelor foarte scăzute ale Dunării și al opririi celor două reactoare de la Cernavodă. Expertul în energie Ciprian Cherciu estimează că prețurile plătite de consumatori ar putea crește chiar și cu 50%, dar susține că principala cauză trebuie căutată în problemele interne ale sectorului energetic, nu în situația din Orientul Mijlociu.

Facturile la electricitate ar putea crește. România are două reactoare oprite la Cernavodă

Facturile la electricitate din perioada următoare ar putea fi influențate de presiunile existente asupra producției interne, în condițiile în care România se confruntă simultan cu debite foarte reduse ale Dunării și cu oprirea celor două reactoare de la Cernavodă. Cristian Bușoi leagă evoluția prețurilor europene și de situația gazelor naturale și de ceea ce se întâmplă în Strâmtoarea Ormuz.

„Ne așteptăm, din cauza prețului mare la gaz, dacă nu se va redeschide printr-un miracol Strâmtoarea Ormuz. Dacă situația se prelungește în Orient și strâmtoarea rămâne închisă, ne așteptăm și la prețuri record la electricitate în UE. În ceea ce privește România, totul depinde de cât mai ținem Cernavodă închisă”, a declarat Cristian Bușoi.

Secretarul de stat a explicat că dificultățile sunt amplificate de condițiile hidrologice, care afectează producția de energie într-o perioadă în care centrala nucleară de la Cernavodă nu funcționează la capacitatea obișnuită.

„Suntem în cea mai dificilă și provocatoare situație din ultimele decenii din punct de vedere al adecvanței. Perioada de debite scăzute ale Dunării, în apropiere de Cernavodă, afectează foarte tare centrala nucleară. Suntem cu două reactoare oprite, ceea ce afectează semnificativ producția Hidroelectrica. Această situație se prelungește neașteptat de mult”, a spus Bușoi.

Nici prognozele pentru perioada imediat următoare nu indică o îmbunătățire rapidă. Potrivit oficialului, debitul Dunării ar urma să rămână la valori extrem de reduse în următoarele zile.

„Vestea proastă este că, cel puțin pentru următoarele 10 zile, din prognozele prezentate de colegii de la dispecerat, de la Institutul de Meteorologie și de echipa de urgențe a ANM, în următoarele 10 zile avem debite la minimul istoric ale Dunării la intrarea în țară. Cel puțin la Cernavodă, în ultimele 24 de ore, nu doar că a crescut nivelul, dar a și scăzut semnificativ”, a explicat secretarul de stat.

Ciprian Cherciu spune că situația din Strâmtoarea Ormuz are o influență marginală

Expertul în energie Ciprian Cherciu prezintă o explicație diferită pentru eventualele majorări ale prețului electricității și consideră că evoluția din Strâmtoarea Ormuz are doar un impact marginal asupra pieței românești.

El susține că traficul prin strâmtoare a început să crească și că au existat inclusiv perioade în care s-a apropiat de nivelurile înregistrate înaintea războiului.

„O să încercăm să facem un calcul, dar trebuie să precizăm faptul că prețul energiei electrice din România este afectat marginal de Strâmtoarea Ormuz. Am auzit declarația domnului Bușoi, spunând că prețurile vor crește dacă Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă. Trebuie precizat faptul că traficul prin Strâmtoarea Ormuz este la cel mai înalt nivel, să spunem, de la momentul în care a fost închisă. Au fost chiar momente în care traficul a fost aproape la nivelul de dinaintea războiului”, a declarat expertul.

În analiza sa, cauzele principale ale prețurilor ridicate se află în interiorul sistemului energetic românesc. Cherciu indică investițiile insuficiente, capacitățile de stocare și dezvoltarea producției regenerabile printre problemele care influențează piața.

„Deci nu este o problemă care vine din zona Strâmtorii Ormuz. Prețul mare la electricitate este generat de lipsa de investiții în sistemul energetic național și de lipsa de viziune a celor de la ANRE și de la Ministerul Energiei, care nu au identificat direcțiile strategice care însemnau stocarea energiei, dezvoltarea regenerabilelor și așa mai departe”, a spus Ciprian Cherciu.

România importă cantități mari de electricitate, iar prețurile OPCOM urcă puternic în anumite intervale

Necesarul ridicat de importuri reprezintă o altă vulnerabilitate indicată de expert, care consideră că România are nevoie de investiții consistente în infrastructura energetică și în modernizarea capacităților hidroenergetice.

„Vorbim despre modernizarea investițiilor în hidro și de aici este principalul motiv pentru care importăm cantități foarte mari de energie electrică”, a explicat Cherciu.

Presiunea se observă și pe piața pentru ziua următoare administrată de OPCOM, unde, potrivit expertului, se tranzacționează peste 30% din energia cumpărată în România. În anumite intervale, cotațiile ajung mult peste nivelurile considerate obișnuite.

„Prețul pe care îl vedem pe piața OPCOM, adică pe piața pentru ziua următoare, unde se tranzacționează peste 30% din energia care se cumpără în România, este, în anumite momente, de două, de trei ori mai mare decât prețurile normale”, a afirmat expertul.

Ciprian Cherciu estimează creșteri de până la 50% în facturile consumatorilor

Evoluția prețurilor de pe piața angro s-ar putea transfera ulterior în ofertele comerciale ale furnizorilor, iar efectele ar deveni vizibile pentru consumatori în momentul reînnoirii contractelor.

Ciprian Cherciu estimează că tarifele ar putea urca de la aproximativ 1,2-1,3 lei/kWh la 1,5-1,6 lei/kWh în perioada următoare, ceea ce ar putea conduce la creșteri importante ale facturilor.

„Ceea ce înseamnă că în facturile de energie electrică putem vedea creșteri și până la 50% a prețului, de la probabil 1,2-1,3 lei pe kilowatt-oră până la 1,5-1,6 lei în perioada următoare. Și o să vedem aceste prețuri în ofertele furnizorilor de energie atunci când va trebui să reînnoim contractele pentru încă un an sau pentru o anumită perioadă”, a explicat Ciprian Cherciu.

Expertul insistă că o eventuală majorare nu trebuie pusă exclusiv pe seama tensiunilor geopolitice și atribuie o parte importantă a problemei modului în care a fost gestionat sistemul energetic din România.

„Deci putem avea creșteri semnificative, dar nu sunt generate de conflictele geopolitice strict, de situația gestionată de România. Nu are legătură cu externul”, a declarat acesta.

România rămâne în urma Bulgariei la capacitățile de stocare a energiei

Capacitatea de stocare reprezintă o altă componentă importantă în funcționarea sistemului, iar România continuă să se afle în urma Bulgariei din acest punct de vedere.

În timpul verii, după oprirea centralei de la Cernavodă, autoritățile au încercat să accelereze procedurile necesare dezvoltării unor noi capacități de stocare. Bulgaria a traversat însă mai bine perioada de secetă, beneficiind de infrastructura de stocare deja instalată.

Această capacitate i-a permis statului vecin să cumpere energie produsă în România la prețuri mai reduse în timpul zilei, pentru ca ulterior să o folosească sau să o revândă în intervalele în care cotațiile erau mai ridicate.

Cherciu consideră că avantajul obținut prin investițiile în stocare va putea fi utilizat de Bulgaria inclusiv în lunile de iarnă, când structura producției regenerabile se schimbă.

„Au un avantaj pe care îl vor folosi și iarna, atunci când vor fi momente de producție eoliană ridicată și nu vom putea consuma acea energie. Se va întâmpla probabil noaptea. Inversăm oarecum solarul cu eolianul. O să vedeți energie produsă din eolian, stocată în aceleași baterii și folosită în momentele importante”, a explicat expertul.

Prosumatorii au ajuns să asigure o parte importantă din producția de electricitate

România a făcut unele progrese în ultimii ani în dezvoltarea capacităților de stocare, prin investițiile realizate de mai multe companii, însă diferența față de Bulgaria rămâne considerabilă atunci când capacitățile sunt raportate la populație.

„România a recuperat, de fapt, au fost câteva companii care au investit în stocare. Suntem cu mult în spatele Bulgariei dacă raportăm la numărul de locuitori. Vorbim de o diferență de vreo opt ori mai mare, adică suntem foarte departe în momentul de față”, a spus el.

O contribuție importantă la capacitatea de producție și stocare vine însă din partea consumatorilor care și-au instalat sisteme fotovoltaice. Potrivit expertului, aceștia dețin în prezent o parte semnificativă din puterea instalată.

„Cea mai mare capacitate de stocare și, important de spus, lucrul ăsta îl au consumatorii, adică românii care și-au instalat sisteme fotovoltaice. Ei au și cea mai mare putere instalată”, a explicat expertul.

Producția realizată de prosumatori are, în actualele condiții ale sistemului energetic, un rol important în acoperirea necesarului de consum, susține Ciprian Cherciu.

„În aceste zile putem spune, la propriu, fără niciun fel de exagerare, că lumina rămâne aprinsă datorită românilor care au investit în sisteme fotovoltaice”, a declarat Ciprian Cherciu.

În anumite intervale, ponderea energiei fotovoltaice ajunge, potrivit acestuia, la peste jumătate din energia produsă și consumată la nivel național, iar prosumatorii reprezintă principala componentă a acestei producții.

„Au fost multe momente și astăzi va fi o zi la fel când peste 50-60% din energia produsă în România și consumată este din fotovoltaic și, în principal, din prosumatori, aceștia fiind cei mai mari producători”, a concluzionat expertul.