România, inclusă într-un proiect industrial de amploare. Cum arată planul numit „Banana Balcanică”

România, Bulgaria și Grecia ar putea forma un coridor economic și industrial integrat, care ar reuni o piață de aproximativ 30 de milioane de locuitori și ar crea o legătură între Marea Egee și Europa Centrală. Conceptul, denumit „Banana Balcanică”, este prezentat într-o analiză publicată de presa din Grecia. Bucureștiul și Timișoara sunt incluse printre principalele puncte ale viitoarei axe economice regionale.

„Banana Balcanică” ar putea crea o axă economică de la Salonic până la Timișoara

Proiectul „Banana Balcanică” pornește de la modelul cunoscutei „Banane Albastre”, numele atribuit unei vaste zone europene puternic urbanizate și industrializate, care se întinde, în linii generale, de la Manchester până la Milano și concentrează o parte semnificativă a activității economice de pe continent.

În sud-estul Uniunii Europene, o structură construită după un principiu asemănător ar putea fi dezvoltată sub forma unei Zone Industriale Euro-Balcanice. Aceasta ar reuni Grecia, Bulgaria și România și ar putea fi conectată la Inițiativa celor Trei Mări.

Potrivit analizei publicate de The Opinion, apartenența celor trei state la piața unică europeană și la spațiul Schengen oferă condiții mai bune pentru circulația mărfurilor și serviciilor. Pe această bază, regiunea ar putea fi dezvoltată treptat ca un coridor economic integrat.

La extremitatea sudică a axei s-ar afla Salonicul, al cărui port ar urma să aibă rolul principalei porți maritime pentru acest spațiu economic. Traseul ar continua către Sofia, considerată un centru tehnologic important, și către Plovdiv, unde funcționează deja o industrie dezvoltată în domeniul componentelor auto, electronicii și ingineriei.

Bucureștiul și Timișoara ar avea roluri importante în noua axă industrială

România ar ocupa o poziție importantă în proiect datorită legăturilor sale cu Bulgaria, dar și accesului către piețele industriale din Europa Centrală. În această configurație, conexiunea Ruse–Giurgiu este considerată esențială pentru transportul mărfurilor pe Dunăre și continuarea fluxurilor comerciale către centrul continentului.

Axa ar urma apoi să includă zona București–Ploiești, prezentată în analiza grecească drept unul dintre principalii poli ai industriei grele din Balcani. Regiunea beneficiază, în această perspectivă, de activitatea din producția auto și din industria chimică.

Traseul propus ar continua către vestul României și ar ajunge până la Timișoara. Orașul este inclus în proiect datorită poziției sale geografice și apropierii de importantele concentrări industriale din Ungaria, Austria și Germania.

Infrastructura feroviară este una dintre principalele provocări ale proiectului

Transformarea acestei viziuni într-un coridor economic funcțional presupune însă investiții ample în infrastructura de transport. Printre prioritățile indicate se află modernizarea conexiunii feroviare Salonic–Sofia–Ruse–București, astfel încât aceasta să devină o linie dublă, electrificată și de mare viteză.

Dezvoltarea infrastructurii ar permite transportarea mai rapidă a mărfurilor între cele trei state și ar asigura legătura dintre portul Salonic, centrele industriale din Bulgaria și principalele zone economice din România.

Coridorul Vertical ar putea conecta infrastructura energetică din cele trei țări

Un al doilea element important al proiectului îl reprezintă integrarea infrastructurii energetice din Grecia, Bulgaria și România. Aceasta ar urma să fie realizată prin Coridorul Vertical, care ar lega infrastructura de gaze naturale din Grecia de rețelele existente în Bulgaria și România.

În paralel, dezvoltarea unor noi interconexiuni electrice ar putea permite transportul energiei verzi între cele trei state și ar completa infrastructura necesară funcționării unei zone economice regionale integrate.

Portul Salonic ar putea fi conectat cu noi terminale logistice din interiorul regiunii

Analiza avansează și posibilitatea construirii unor terminale logistice interioare care să fie conectate direct cu portul Salonic. Aceste investiții ar urma să susțină transportul mărfurilor și să faciliteze legăturile dintre centrele de producție și principala poartă maritimă a coridorului.

Planul include, în același timp, elaborarea unei strategii comune prin care România, Bulgaria și Grecia să poată atrage noi investiții și să se prezinte în fața investitorilor drept un spațiu economic integrat.

România ar aduce capacitatea industrială, iar Grecia accesul la transportul maritim

Modelul propus se bazează pe avantajele economice diferite ale celor trei state și pe posibilitatea ca acestea să fie reunite într-o singură ofertă investițională. Grecia ar asigura accesul maritim prin infrastructura sa portuară, în timp ce Bulgaria ar contribui prin costurile competitive de producție.

România ar completa această structură prin capacitatea sa industrială și prin dimensiunea mai mare a pieței. În această configurație, cele trei economii ar putea fi promovate împreună ca un spațiu investițional conectat între Marea Egee și Europa Centrală.