Alexandru Nazare scapă de moțiunea AUR. Ce rezultat s-a înregistrat la votul din Senat

Plenul Senatului a respins, miercuri, moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Votul s-a încheiat cu 21 de voturi pentru, 46 împotrivă și 13 abțineri, astfel că demersul parlamentarilor care au contestat modul de prezentare a datelor privind finanțele publice nu a întrunit susținerea necesară pentru a fi adoptat.

Vot important în Senat pentru ministrul Finanțelor. Moțiunea AUR a fost respinsă

Documentul a fost depus săptămâna trecută, în plenul Senatului, de liderul grupului senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Intitulată „Bugetul statului la ora adevărului. Acelaşi ministru, două contabilităţi: una pentru români, alta pentru Bruxelles”, moțiunea este semnată de 34 de parlamentari, respectiv 30 de senatori AUR și patru parlamentari neafiliați.

Prin acest demers, semnatarii au criticat modul în care Ministerul Finanțelor prezintă situația finanțelor publice, acuzând o raportare selectivă a indicatorilor bugetari. Totodată, aceștia au solicitat publicarea periodică a estimărilor privind deficitul bugetar calculat potrivit metodologiei europene ESA, în paralel cu datele referitoare la deficitul în numerar.

Diferențe între deficitul în numerar și cel calculat potrivit metodologiei ESA

Una dintre principalele acuzații formulate de inițiatorii moțiunii vizează diferența dintre deficitul bugetar comunicat de Ministerul Finanțelor și cel rezultat din aplicarea metodologiei europene ESA. Potrivit semnatarilor, pentru primele șase luni ale anului 2026, diferența dintre cei doi indicatori depășește 28 de miliarde de lei.

Datele invocate de parlamentarii AUR arată că deficitul calculat pe baza execuției bugetare în numerar a fost de aproximativ 41 de miliarde de lei. În schimb, deficitul determinat potrivit metodologiei ESA ar fi trecut de 69 de miliarde de lei, conform informațiilor atribuite Eurostat.

Reprezentanții AUR au considerat că această diferență trebuie explicată public, susținând că prezentarea separată a celor două valori poate influența modul în care este percepută situația bugetară a României. Solicitarea lor a vizat, în principal, transparența raportărilor și comunicarea constantă a ambilor indicatori.

Prezent la dezbaterea moțiunii, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a respins acuzațiile și a explicat că cele două modalități de calcul sunt prevăzute de legislație și sunt utilizate de toate statele membre ale Uniunii Europene. Oficialul a susținut că diferențele dintre indicatori țin de regulile distincte de înregistrare a veniturilor și cheltuielilor, nu de existența unor raportări contradictorii.

Explicațiile ministrului Alexandru Nazare despre cele două metodologii

În intervenția sa din plen, ministrul Finanțelor a afirmat că acuzațiile formulate prin titlul moțiunii vizează un element esențial pentru activitatea instituției pe care o conduce, respectiv credibilitatea datelor oficiale. Alexandru Nazare a precizat că va prezenta exemple și informații care să susțină corectitudinea variantei comunicate de Guvernul României.

„Titlul moțiunii formulează o acuzație gravă, pentru că atinge un aspect pe care un ministru de Finanțe are datoria să îl apere înaintea oricărui altul: încrederea în cifrele statului. Voi răspunde, de această dată cu exemple și date care să confirme că varianta prezentată de Guvernul României este cea corectă. Ceea ce moțiunea numește în fapt două metodologii sunt, de fapt, cele prevăzute de lege, cele pe care le folosește fiecare stat membru al Uniunii Europene. Prima metodologie este cea națională, numită cash, care înregistrează bani în momentul în care intră efectiv în trezorerie sau ies din ea.

Pe baza ei publicăm execuția bugetară, pentru că statul plătește salarii, pensii, facturi cu bani pe care îi are în cont. A doua metodologie este cea ESA 2010, stabilită prin Regulamentul UE 549/2013, care înregistrează veniturile și cheltuielile în momentul în care ia naștere obligația, indiferent de ziua în care se face plata. Pe ea se judecă procedura de deficit excesiv și pe ea se compară între ele statele membre. Fiecare stat are, alături de raportarea europeană, propria execuție bugetară națională, iar diferențele dintre ele sunt cunoscute și explicate”, a declarat Alexandru Nazare în timpul dezbaterii.

Ministrul a făcut astfel distincția între metodologia națională de calcul, cunoscută sub denumirea de cash, și sistemul european ESA 2010. Prima reflectă încasările și plățile efective ale statului, în timp ce a doua ia în considerare momentul în care apare obligația de plată sau dreptul de încasare, indiferent de data la care banii sunt transferați.

Potrivit explicațiilor oferite de Alexandru Nazare, execuția bugetară națională este utilizată pentru evidențierea fluxurilor efective de bani prin trezorerie, inclusiv pentru plata salariilor, pensiilor și facturilor. Metodologia ESA 2010, reglementată prin Regulamentul UE 549/2013, este folosită pentru evaluarea deficitului excesiv și pentru compararea situației bugetare între statele membre ale Uniunii Europene.

Mesajul ministrului după votul din Senat

După încheierea votului, Alexandru Nazare a atras atenția asupra importanței interpretării corecte a indicatorilor financiari, în special a celor referitori la deficitul bugetar. Ministrul a subliniat că aceste date au relevanță nu doar pentru instituțiile statului, ci și pentru investitori, piețele internaționale, companii și populație.

„E foarte important să avem o interpretare corectă a datelor, mai ales dacă ele privesc deficitul țării, care este un indicator important de încredere pentru investitori, pentru agenții, pentru piețele internaționale, dar și pentru fiecare familie de români care are o rată la bancă sau pentru fiecară firmă românească care are un credit de returnat„, a spus ministrul Finanțelor după votul din Senat.

Înaintea votului, senatorul PSD Eugen Dogariu anunțase că social-democrații nu vor susține moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Finanțelor. Acesta a explicat că partidul nu dorește revenirea la o perioadă de instabilitate politică, socială și economică, invocând efectele pe care incertitudinea le-ar fi avut asupra populației.

„PSD nu votează moţiunea simplă. Nu o votăm pentru că nu vrem să ne întoarcem la haos. Am trăit şase luni de incertitudine, incertitudine politică, socială şi economică. Şi românii au plătit preţul. Nu vom vota pentru că dorim să-i dăm posibilitatea celui vizat de moţiune să-şi ducă la îndeplinire promisiunile făcute referitoare la transparenţa şi stabilitatea bugetară. Dar, mai ales, nu vom vota pentru că vrem să asigurăm stabilitatea şi bunăstarea ţării”, a transmis Eugen Dogariu.

Senatorul social-democrat a mai criticat modul în care AUR își desfășoară activitatea politică, susținând că moțiunea supusă dezbaterii miercuri urmărește doar „destabilizarea” țării. Poziția exprimată de PSD a fost astfel una de respingere a demersului parlamentar, partidul anunțând înaintea votului că nu va susține documentul depus de opoziție.