Bugetul României pentru 2027, sub presiune. Alexandru Nazare anunță discuții privind salariile, pensiile și cheltuielile statului

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că România trebuie să clarifice din timp deciziile privind salariile, pensiile și cheltuielile publice, în perspectiva elaborării bugetului pentru 2027. Oficialul a discutat la Bruxelles cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, despre reducerea deficitului bugetar, fondurile din PNRR și posibilitatea încasării a aproximativ 1,2 miliarde de euro prin instrumentul SAFE până la sfârșitul acestui an.

Alexandru Nazare: Bugetul pentru 2027 trebuie construit pe venituri și cheltuieli realiste

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat principalele provocări bugetare ale României pentru anul viitor, după o întâlnire desfășurată luni, 9 noiembrie, la Bruxelles, cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare.

Potrivit ministrului, discuțiile au vizat perspectivele finanțelor publice, continuarea reducerii deficitului bugetar, cererile de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR, precum și finanțarea prin instrumentul european SAFE.

Nazare a subliniat că pregătirea bugetului pentru 2027 trebuie să țină cont de mai multe presiuni asupra finanțelor publice, inclusiv cheltuielile cu salariile și pensiile, investițiile publice și necesarul suplimentar de finanțare pentru apărare.

„Nu putem construi bugetul pentru 2027 prin simpla însumare a solicitărilor de cheltuieli. Avem nevoie de o evaluare realistă a veniturilor, a obligațiilor existente și a spațiului fiscal disponibil, dar și de decizii privind prioritizarea cheltuielilor și măsurile care trebuie adoptate înainte de aprobarea bugetului”, a transmis ministrul Finanțelor.

Acesta consideră că discuțiile referitoare la cheltuielile de personal, politica salarială și pensii trebuie finalizate înainte de aprobarea bugetului, pentru a asigura predictibilitatea finanțelor publice.

„De aceea, este important să clarificăm și să închidem din timp discuțiile privind evoluția cheltuielilor de personal, politica salarială și pensiile, pentru ca aceste decizii să fie reflectate într-un cadru bugetar predictibil și sustenabil”, a precizat Alexandru Nazare.

România urmărește încasarea fondurilor din PNRR. Cererile de plată 5 și 6, în atenția Comisiei Europene

Un alt subiect important al discuțiilor de la Bruxelles a fost încasarea fondurilor europene aferente Planului Național de Redresare și Reziliență.

Alexandru Nazare a explicat că, în următoarele săptămâni, prioritatea autorităților este finalizarea evaluării cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 și valorificarea finanțării europene disponibile.

Ministrul a atras atenția că România a mobilizat deja resurse bugetare importante pentru investițiile din PNRR, inclusiv pentru plăți efectuate, iar neîncasarea sumelor europene programate ar putea crea presiuni suplimentare asupra bugetului.

„Există o legătură directă între realizarea reformelor, finanțarea europeană a investițiilor și echilibrul execuției bugetare. Orice sumă europeană neîncasată, pentru care statul a angajat deja cheltuieli, creează presiuni suplimentare asupra resurselor bugetare și a necesarului de finanțare”, a explicat ministrul.

În acest context, Nazare a solicitat mobilizarea ministerelor și instituțiilor responsabile pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate prin PNRR.

Răspunsurile la solicitările de clarificare transmise de Comisia Europeană trebuie să fie complete, documentate și furnizate la timp, a subliniat oficialul.

România ar putea primi aproximativ 1,2 miliarde de euro prin SAFE până la sfârșitul anului

În cadrul întâlnirii cu Valdis Dombrovskis, ministrul Finanțelor a abordat și situația primei cereri de plată transmise de România prin instrumentul european SAFE, ulterioară prefinanțării.

Suma vizată este de aproximativ 1,2 miliarde de euro, iar Alexandru Nazare a transmis că există perspectiva încasării acesteia până la finalul anului 2026, cu condiția finalizării etapelor de evaluare și aprobare.

„Am abordat cu comisarul Dombrovskis stadiul primei cereri de plată transmisă de România în cadrul instrumentului SAFE, precum și perspectiva disponibilizării acestor resurse până la sfârșitul anului. Din dialogul avut, această perspectivă este realistă, sub rezerva finalizării etapelor de evaluare și aprobare”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, instrumentul SAFE oferă României posibilitatea de a finanța investiții strategice în apărare, infrastructură și capacități industriale, prin împrumuturi europene în condiții avantajoase.

Ministrul a subliniat că este necesară corelarea calendarului investițiilor și plăților cu disponibilitatea efectivă a fondurilor europene, pentru a limita presiunea asupra finanțării de pe piețe.

Reducerea deficitului bugetar rămâne o prioritate pentru 2027

Alexandru Nazare a declarat că România trebuie să continue procesul de consolidare fiscal-bugetară, fără să reducă investițiile care contribuie la dezvoltarea economică și fără să afecteze finanțarea serviciilor publice esențiale.

Ministrul a precizat că bugetul pentru 2027 trebuie să țină cont inclusiv de schimbarea structurii finanțărilor europene odată cu închiderea PNRR, precum și de necesitatea continuării investițiilor care depășesc acest calendar.

Totodată, creșterea cheltuielilor pentru apărare și utilizarea instrumentului SAFE trebuie integrate într-o planificare multianuală care să reflecte impactul asupra deficitului, datoriei publice și necesarului de finanțare.

„Obiectivul este să continuăm reducerea deficitului fără să sacrificăm investițiile care susțin dezvoltarea economică și fără să afectăm sustenabilitatea finanțării serviciilor publice esențiale.

Aceasta presupune nu doar disciplină bugetară, ci și reforme, prioritizare și o mai bună eficiență a fiecărui leu cheltuit”, a transmis Alexandru Nazare.

Ministrul Finanțelor a atras atenția că menținerea credibilității fiscale a României este importantă în relația cu partenerii europeni, investitorii și agențiile de rating.

Potrivit acestuia, continuarea reducerii deficitului este esențială pentru protejarea ratingului de țară, menținerea accesului la finanțare și crearea condițiilor pentru reducerea costurilor de împrumut.

„România are nevoie de un buget pentru 2027 care să răspundă presiunilor reale, dar care să nu creeze noi dezechilibre. Un buget al responsabilității, al investițiilor și al continuării consolidării fiscal-bugetare”, a concluzionat ministrul Finanțelor.