Alianța PNL-USR ajunge la 32% în sondaje. Remus Ștefureac explică schimbările din preferințele alegătorilor

O posibilă alianță electorală între PNL și USR ar obține 32% din voturile alegătorilor mobilizați, potrivit datelor prezentate miercuri, 11 noiembrie, de directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac. Rezultatul plasează o asemenea construcție politică la numai trei puncte procentuale în urma AUR. În același timp, sondajele indică o scădere a susținerii pentru AUR și o creștere a PSD după revenirea la guvernare. Evoluțiile sunt analizate în perspectiva alegerilor locale și parlamentare din 2028.

Alianța PNL-USR ar obține 32% din voturile alegătorilor mobilizați

O eventuală alianță PNL-USR ar putea deveni un competitor important la alegerile din 2028, potrivit rezultatelor unei simulări electorale realizate în noiembrie 2026 și prezentate de directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac.

Testată pentru prima dată în această formulă, alianța ar obține 32% din opțiunile alegătorilor mobilizați, un rezultat situat la numai trei puncte procentuale sub nivelul înregistrat de AUR.

Într-o analiză publicată miercuri, Remus Ștefureac a explicat că rezultatul indică un potențial electoral important, însă transformarea acestuia într-un proiect politic competitiv depinde de mai multe condiții.

Potrivit directorului INSCOP, o asemenea construcție ar trebui să câștige credibilitate în opoziție, să atragă inclusiv alegători moderați care susțin în prezent AUR și să gestioneze tensiunile dintre grupurile de susținători ale celor două formațiuni.

Discuțiile despre o posibilă colaborare electorală între PNL și USR au fost reluate în repetate rânduri de reprezentanții celor două partide în ultimele luni. Liderii acestora l-au acuzat pe Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente și membru PSD, că ar urmări să îngreuneze constituirea unei asemenea alianțe prin modificările propuse la legislația partidelor politice.

PNL a pierdut avansul electoral obținut după căderea Guvernului Bolojan

Evoluția PNL din ultimele șase luni a fost marcată de o creștere rapidă a susținerii electorale, urmată de revenirea la nivelurile înregistrate înaintea schimbării guvernului.

După adoptarea moțiunii de cenzură PSD-AUR, care a dus la demiterea executivului proeuropean condus de Ilie Bolojan, liberalii au câștigat aproximativ șase puncte procentuale într-o singură lună.

În mai 2026, PNL ajunsese la o intenție de vot de 20-22%, rezultat pe care Remus Ștefureac îl consideră neobișnuit pentru un partid al cărui guvern tocmai fusese demis.

Creșterea nu s-a menținut însă. Cele cinci luni de guvernare interimară au fost însoțite de o diminuare treptată a sprijinului electoral, astfel încât, în noiembrie, PNL a revenit la nivelurile din aprilie 2026.

Directorul INSCOP consideră că liberalii păstrează posibilitatea unei recuperări electorale din opoziție, în special datorită profilului politic al lui Ilie Bolojan, care și-a menținut o poziționare consecventă și un nivel de încredere considerat rezonabil.

„După moțiunea de cenzură PSD-AUR care a răsturnat guvernul coaliției pro-europene condus de Ilie Bolojan, PNL a câștigat aproximativ 6 puncte procentuale într-o lună, ajungând la 20-22% în mai 2026, un record și o evoluție total atipică într-o asemenea situație. Ulterior, cele 5 luni de guvernare interimară chinuitoare, au erodat complet susținerea electorală acumulată brusc de PNL care a revenit, în noiembrie 2026, la scorurile din aprilie 2026. Pentru PNL, rămân oportunitățile de creștere în opoziție, în jurul unui lider, Ilie Bolojan, care a păstrat un profil coerent și un nivel rezonabil de încredere”, a scris Ștefureac.

PSD a urcat la 22-24% după revenirea la guvernare

PSD a înregistrat o evoluție diferită de cea a liberalilor, recuperând pierderile electorale din primăvară și consolidându-și susținerea după preluarea guvernării.

La momentul moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, social-democrații au pierdut între trei și patru puncte procentuale. În mai 2026, formațiunea ajunsese la cel mai redus nivel consemnat în măsurătorile INSCOP.

Ulterior, cele cinci luni în care PSD s-a aflat în opoziție, în perioada guvernării interimare PNL-USR-UDMR, au permis partidului să recupereze aproape integral pierderile.

Revenirea la conducerea executivului a fost urmată de un nou avans, estimat la patru-cinci puncte procentuale, astfel încât intenția de vot pentru PSD a ajuns în noiembrie la 22-24%.

Remus Ștefureac atrage însă atenția că participarea la guvernare poate determina o nouă scădere a susținerii, în condițiile dificultăților economice și ale presiunilor specifice sezonului rece.

Pe de altă parte, directorul INSCOP nu exclude posibilitatea unei stabilizări electorale dacă social-democrații vor reuși să adopte o reformă importantă sau să reducă semnificativ risipa din cheltuielile publice.

„PSD a pierdut 3-4 puncte procentuale la momentul moțiunii de cenzură, ajungând, în mai 2026, la un minim istoric în măsurătorile INSCOP. Cele 5 luni de opoziție și guvernare interimară PNL-USR-UDMR, au permis PSD să recupereze aproape integral pierderile grele din acel moment. Iar preluarea guvernării i-au mai adus un salt, firesc, de aproximativ 4-5 procente în noiembrie 2026, până la scor de 22-24%. Evident, perspectiva erodării rapide ca urmare a participării solitare la o guvernare grea, în vremuri economice dificile, în plin sezon de iarnă este o ipoteză plauzibilă. Dar nu poate fi ignorată cu totul nici o surpriză, o stabilizare electorală, în cazul în care PSD va reuși ceea ce acum pare imposibil: să livreze măcar o reformă relevantă sau o reducere serioasă a risipei cheltuielilor publice”, a explicat Remus Ștefureac.

AUR scade pentru prima dată după 18 luni de stabilitate electorală

AUR a înregistrat în noiembrie 2026 prima scădere semnificativă după o perioadă de un an și jumătate în care intenția de vot pentru formațiune s-a menținut la niveluri ridicate.

În ultimele 18 luni, partidul a beneficiat de o susținere relativ constantă, cu rezultate cuprinse între 38% și 40% în măsurătorile electorale.

Datele din noiembrie indică însă o coborâre la 34-35%, ceea ce reprezintă o pierdere de aproximativ patru-cinci puncte procentuale.

Potrivit interpretării lui Remus Ștefureac, o parte dintre alegătorii care au renunțat la AUR ar putea proveni din electoratul tradițional social-democrat, atras din nou de PSD după revenirea acestuia la guvernare.

Directorul INSCOP subliniază că datele disponibile nu permit încă stabilirea unei tendințe de durată. Scăderea ar putea reprezenta fie începutul unei perioade de declin electoral, fie o corecție temporară, asemănătoare celor înregistrate anterior de alte formațiuni.

„AUR a beneficiat de o stabilitate excepțională a susținerii electorale cu un scor constant, de 38-40%, în ultimele 18 luni. Până în noiembrie 2026 când, AUR coboară, în premieră, și destul de abrupt, la un scor de 34-35%. Adică o pierdere importantă de 4-5%, probabil foști votanți social-democrați, care pare că se întorc, temporar sau nu, la un PSD, revenit la guvernare. Rămâne de văzut dacă AUR intră pe tobogan sau este doar un recul de moment, așa cum am mai văzut și la alte partide”, mai spune el.

USR revine la 12-13% după formarea noului guvern

USR a recuperat în noiembrie pierderile electorale înregistrate după demiterea Guvernului Bolojan, pe fondul schimbării configurației politice și al poziționării față de noul executiv.

În mai 2026, partidul coborâse la 9% în intenția de vot, după o scădere de aproximativ trei puncte procentuale produsă în urma moțiunii de cenzură.

Acest nivel s-a menținut pe parcursul celor cinci luni de guvernare interimară, fără variații semnificative ale susținerii electorale.

Situația s-a modificat după formarea guvernului condus de PSD și după decizia USR de a nu acorda votul de încredere noului cabinet. În noiembrie, formațiunea a revenit la 12-13%, recuperând aproximativ trei-patru puncte procentuale față de nivelul minim din primăvară.

Jumătate dintre români declară că ar vota un partid nou

Dincolo de evoluțiile formațiunilor parlamentare, măsurătorile prezentate de Remus Ștefureac indică existența unui electorat potențial important pentru o nouă construcție politică.

Potrivit directorului INSCOP, aproximativ jumătate din populația României declară că ar fi dispusă să voteze un partid nou înființat.

Această disponibilitate nu garantează însă succesul unei formațiuni politice. Remus Ștefureac consideră că principala dificultate nu constă neapărat în înființarea unui partid, ci în lansarea și consolidarea acestuia într-un interval electoral relativ scurt.

În analiza sa, directorul INSCOP îl menționează pe Victor Ponta printre politicienii care ar putea avea un rol într-un asemenea proiect, precizând că acesta și-a păstrat un nivel de încredere de peste 20%.

Totodată, Ștefureac indică existența unor formațiuni care se apropie de pragul electoral, printre care SENS.

„În tot acest roller-coaster politic, jumătate din populația României declară că ar vota un partid nou înființat. Singura problemă este că un astfel de partid, deși nu este imposibil de înființat, este greu de… lansat. Spațiu de construcție ar fi, lideri potențiali de asemenea (de exemplu, Victor Ponta și-a păstrat permanent un nivel de încredere de peste 20%), unele partide se apropie de prag (SENS), dar timpul rămas până în 2028 este, de fapt, foarte scurt. Pentru toată lumea care dorește să intre sau să rămână în jocul politic”, încheie Ștefureac.

În evaluarea sa, anul 2027 va fi decisiv pentru configurarea competiției politice din 2028, atât pentru partidele existente, cât și pentru eventualele proiecte noi care urmăresc să intre în Parlament sau să obțină reprezentare în administrația locală.