Românii nu mai au încredere în direcția țării. 78% spun că România merge într-o direcție greșită

Aproape opt din zece români consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, potrivit unui sondaj Avangarde realizat în perioada 21–26 octombrie 2026. Cercetarea arată că AUR ocupă primul loc în intențiile de vot pentru alegerile parlamentare, urmat de PSD și PNL. Totodată, creșterea salariilor și pensiilor reprezintă principala prioritate pe care respondenții o indică pentru Guvernul Niculescu.

Aproape 80% dintre români sunt nemulțumiți de direcția țării

Potrivit sondajului Avangarde, 78% dintre persoanele intervievate consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită.

La polul opus, doar 16% dintre respondenți apreciază că țara merge într-o direcție bună, în timp ce 6% nu au oferit un răspuns sau au declarat că nu știu.

Rezultatele indică un nivel ridicat de nemulțumire în rândul populației adulte, în contextul în care noul Guvern Niculescu și-a început recent activitatea.

AUR, pe primul loc în intențiile de vot. Ce procente au PSD, PNL și USR

În eventualitatea organizării alegerilor parlamentare duminica viitoare, AUR ar obține 35% dintre opțiunile de vot exprimate în sondaj.

Pe locul al doilea se situează PSD, cu 26%, urmat de PNL, cu 15%, și USR, cu 10%.

UDMR este cotat cu 5%, SENS cu 4%, iar S.O.S. România cu 2%. Alte partide ar acumula împreună 3%.

Cercetarea evidențiază și existența unui număr important de persoane care nu și-au stabilit opțiunea electorală. Din totalul populației adulte, 16% sunt nehotărâți, 17% declară că nu ar merge la vot, iar 2% nu au răspuns.

Prin urmare, procentele atribuite partidelor trebuie interpretate în raport cu baza de calcul a intenției de vot, nu ca ponderi din întreaga populație adultă.

Jumătate dintre respondenți critică decizia PNL privind Guvernul Niculescu

Sondajul a analizat și percepția publică asupra poziționării Partidului Național Liberal față de noul Executiv.

PNL a votat în Parlament învestirea Guvernului Niculescu, din care fac parte și miniștri PSD, dar a anunțat că va rămâne în opoziție.

Întrebați cum apreciază această decizie, 50% dintre respondenți au considerat-o mai degrabă greșită.

În schimb, 29% au apreciat că decizia liberalilor a fost mai degrabă bună, iar 21% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.

Românii cer salarii și pensii mai mari. Ce priorități indică pentru Guvern

Creșterea salariilor și pensiilor este principala măsură pe care respondenții o așteaptă de la Guvernul Niculescu, fiind menționată de 30% dintre cei intervievați.

Combaterea corupției se află pe locul al doilea, cu 21%, urmată de reducerea deficitului bugetar și a datoriei publice, indicată de 19% dintre participanți.

Alți 15% consideră că Executivul ar trebui să se concentreze asupra reducerii cheltuielilor statului, inclusiv în ceea ce privește aparatul bugetar și instituțiile publice.

Investițiile în infrastructură, precum autostrăzi, spitale și școli, reprezintă prioritatea principală pentru 7% dintre respondenți, în timp ce 4% indică finanțarea sistemului de sănătate. Restul de 4% nu au răspuns sau nu știu.

Majoritatea românilor vor reducerea cheltuielilor statului, nu creșterea taxelor

În ceea ce privește măsurile necesare pentru diminuarea deficitului bugetar, 59% dintre persoanele intervievate consideră că Guvernul ar trebui să reducă, în primul rând, cheltuielile statului.

O altă variantă, susținută de 20% dintre respondenți, este majorarea taxelor aplicate averilor și companiilor.

Doar 4% consideră că Executivul ar trebui să se împrumute mai mult, fără să adopte alte măsuri, iar 3% apreciază că reducerea deficitului nu ar trebui să reprezinte o prioritate în acest moment.

Creșterea generală a taxelor și impozitelor este susținută de 2% dintre participanți, în timp ce numai 1% indică înghețarea pensiilor și salariilor drept soluție. Alți 11% nu au răspuns sau nu știu.

Rezultatele arată că reducerea cheltuielilor publice este opțiunea preferată de majoritatea respondenților pentru corectarea dezechilibrului bugetar.

Cum a fost realizat sondajul Avangarde

Cercetarea a fost realizată în perioada 21–26 octombrie 2026, prin metoda CATI, care presupune interviuri telefonice asistate de calculator.

Eșantionul a inclus 1.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani și este reprezentativ pentru populația adultă a României.

Marja de eroare declarată este de ±3,1 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%.

Datele au fost ponderate în funcție de gen, vârstă, mediu de rezidență și nivel de educație.