Ce pensii ar putea primi românii care au muncit pe salariul minim sau mediu. Calculele arată la ce venituri se pot aștepta

Românii care au lucrat pe salariul minim sau pe salariul mediu ar putea încasa pensii considerabil diferite după 40 de ani de contribuții. Analistul economic Adrian Negrescu a calculat veniturile pe care le-ar putea primi la pensionare persoanele care au în prezent 40 de ani. Estimările pentru 2026 includ atât pensia de stat, cât și sumele acumulate în Pilonul II. Economistul explică și ce măsuri pot lua angajații pentru a-și completa veniturile după retragerea din activitate.

Pensii 2026. Ce venit ar putea avea la pensionare un român care câștigă salariul mediu

Calculele privind pensiile din 2026 arată că un angajat în vârstă de 40 de ani, remunerat în prezent cu salariul mediu net pe economie, ar putea beneficia de o pensie publică echivalentă cu aproximativ 2.600-2.700 de lei lunar, exprimată la puterea de cumpărare actuală. Estimarea este valabilă în ipoteza unei activități profesionale neîntrerupte până la împlinirea vârstei de 65 de ani.

Potrivit unei analize realizate de economistul Adrian Negrescu pentru Adevărul, o perioadă completă de cotizare de 40 de ani ar permite acumularea a aproximativ 51 de puncte de pensie, inclusiv punctele de stabilitate acordate pentru activitatea desfășurată după primii 25 de ani.

La valoarea actuală a punctului de referință, de 81 de lei, calculul prezentat de economist indică o pensie publică de aproximativ 3.500 de lei net. Totuși, această sumă trebuie diferențiată de estimarea ajustată la puterea de cumpărare, deoarece evoluția pensiilor nu urmează în mod obligatoriu ritmul majorării salariilor.

Adrian Negrescu consideră că diferența dintre ritmul de creștere a veniturilor salariale și cel al pensiilor ar putea reduce cu aproximativ un sfert valoarea estimată pentru următorii 25 de ani.

„Dacă lucrează fără întreruperi până la 65 de ani, adică 40 de ani de contribuție, ar avea în jur de 51 de puncte. Aici intră și punctele de stabilitate primite pentru anii lucrați peste 25. Calculată cu valoarea actuală a punctului de referință, de 81 de lei, pensia de stat ar fi de aproximativ 3.500 de lei net. Problema e că punctul de pensie crește prin lege mai încet decât salariile, doar cu inflația și cu jumătate din creșterea reală a salariului mediu. În 25 de ani, diferența asta mănâncă aproximativ un sfert din valoare.

Mai realist, în puterea de cumpărare de azi, omul ar lua o pensie de stat de circa 2.600–2.700 de lei, cam 47% din salariul net actual. Pe lângă ea vine Pilonul II, care ar mai putea aduce echivalentul a 1.500–1.900 de lei pe lună. Suma depinde de cât are deja în cont și de randamente. Pensia totală ar ajunge astfel la aproximativ 4.200–4.500 de lei. Asta presupune o carieră completă. Fiecare an fără contribuții scade pensia simțitor”, a explicat Adrian Negrescu.

Ce pensie ar putea primi românii care au lucrat pe salariul minim

Pentru persoanele care au obținut venituri la nivelul salariului minim pe economie, calculele indică o pensie considerabil mai mică decât în cazul angajaților remunerați cu salariul mediu. Diferența rezultă din contribuțiile calculate în funcție de veniturile brute declarate pe parcursul activității profesionale.

În exemplul analizat, un salariat de 40 de ani, care primește în prezent un venit net de 2.699 de lei, ar putea încasa o pensie publică de aproximativ 1.600 de lei lunar, exprimată în banii de astăzi.

Economistul explică faptul că punctajul anual este determinat prin raportarea salariului brut individual la câștigul salarial mediu brut. Pentru 2026, acesta utilizează în calcule un salariu mediu brut de 9.192 de lei și un salariu minim brut de 4.325 de lei.

În aceste condiții, un angajat remunerat cu salariul minim ar acumula aproximativ 0,47 puncte anual. După 40 de ani de contribuții, pensia publică ar putea fi completată de veniturile provenite din Pilonul II, însă suma totală ar rămâne sub nivelul estimat pentru un salariat cu venituri medii.

„Punctajul se calculează raportând salariul brut la câștigul salarial mediu brut, care în 2026 este de 9.192 de lei. Salariul minim brut, de 4.325 de lei, înseamnă doar 0,47 puncte pe an. După 40 de ani de muncă, pensia de stat ar fi de circa 2.200 de lei la valoarea de azi a punctului. Ajustată la ritmul mai lent de creștere a punctului, ar coborî spre 1.600 de lei. Din Pilonul II ar mai veni echivalentul a 700–800 de lei pe lună. Totalul ar fi de aproximativ 2.300–2.400 de lei. Pentru cei cu cariere incomplete, riscul de a ajunge la pensia minimă e foarte mare”, a explicat analistul economic.

Verificarea contribuțiilor și munca declarată influențează valoarea pensiei

Adrian Negrescu atrage atenția că nivelul pensiei viitoare depinde inclusiv de corectitudinea contribuțiilor înregistrate pe parcursul carierei. Persoanele care lucrează fără contract sau primesc o parte din salariu fără declararea acestuia riscă să acumuleze un punctaj mai mic pentru calcularea drepturilor de pensie.

Din acest motiv, economistul recomandă verificarea periodică a stagiului de cotizare la Casa Națională de Pensii Publice, precum și consultarea situației sumelor acumulate în contul individual de Pilon II.

O altă măsură indicată este economisirea lunară, începută cât mai devreme, astfel încât banii acumulați să poată beneficia de efectul dobânzii compuse. Analistul subliniază și importanța reducerii datoriilor înainte de pensionare, în special a celor aferente locuinței.

„Primul pas prin care ne putem pregăti mai bine pentru pensie e să îți verifici stagiul de cotizare la Casa de Pensii și extrasul de Pilon II. Mulți află abia la 60 de ani că le lipsesc ani întregi. Al doilea pas e să muncești cu forme legale, pe salariul real, pentru că salariul la plic înseamnă o pensie pierdută. Al treilea pas e economisirea proprie, făcută automat, lunar, cât mai devreme. La 40 de ani mai ai 25 de ani în care dobânda compusă poate lucra pentru tine. Iar până la pensie e important să nu mai ai datorii, mai ales la locuință”, a mai precizat Adrian Negrescu.

Pilonul III poate completa pensia de stat. Ce facilități fiscale există pentru angajați

Economisirea prin intermediul pensiilor facultative reprezintă una dintre soluțiile propuse de Adrian Negrescu pentru completarea veniturilor la pensionare. Economistul recomandă direcționarea lunară a unei părți din salariul net către Pilonul III, în funcție de posibilitățile financiare ale fiecărei persoane.

Acesta evidențiază și avantajele fiscale asociate contribuțiilor la fondurile de pensii facultative. Atât angajații, cât și angajatorii pot beneficia de facilități fiscale în limitele prevăzute de legislație.

Potrivit economistului, contribuția angajatorului la Pilonul III poate reprezenta inclusiv un beneficiu suplimentar negociat de salariat în cadrul pachetului de remunerare.

„Recomandarea mea e să pui cel puțin 5% din venitul net, ideal 10%, dacă poți, în pensia facultativă. Pragul minim de bun-simț e să folosești integral facilitatea fiscală. Contribuțiile la Pilonul III sunt deductibile în limita a 400 de euro pe an, adică în jur de 170 de lei pe lună. Și angajatorul poate plăti pentru fiecare salariat până la 400 de euro pe an la Pilonul III, fără taxe. Merită cerut acest beneficiu la negocierea salarială”, a mai precizat economistul.

Investițiile pe termen lung și achitarea locuinței pot reduce presiunea financiară la pensionare

Pe lângă contribuțiile la sistemele de pensii obligatorii și facultative, Adrian Negrescu recomandă diversificarea economiilor prin utilizarea mai multor instrumente financiare. În opinia sa, dependența exclusivă de pensia publică poate limita posibilitățile financiare ale persoanelor care se retrag din activitate.

Printre instrumentele menționate se numără fondurile de investiții în acțiuni, ETF-urile globale cu costuri reduse și titlurile de stat Tezaur și Fidelis. Economistul consideră că structura economiilor ar trebui adaptată perioadei rămase până la pensionare.

De asemenea, deținerea unei locuințe achitate integral poate diminua cheltuielile lunare după încetarea activității profesionale. Analistul atrage atenția și asupra efectelor inflației asupra economiilor păstrate exclusiv în depozite bancare sau în numerar.

„Ne ajută o combinație de investiții diversificate pe termen lung, nu una singură. Pilonul III merită pentru avantajul fiscal. Fondurile pe acțiuni sau ETF-urile globale cu costuri mici aduc creștere pe un orizont de 20–25 de ani. Titlurile de stat, ca Tezaur și Fidelis, acoperă partea sigură, care trebuie să crească pe măsură ce te apropii de pensie.

La acestea se adaugă o locuință proprie achitată. Pilonul II arată cât contează orizontul lung: în 18 ani, fondurile au avut un randament mediu anual de 8,6%, aproape dublu față de inflația medie din aceeași perioadă. Banii lăsați doar în depozit sau sub saltea nu țin pasul cu inflația”, a mai explicat Adrian Negrescu.

Contribuția la Pilonul II ar putea crește de la 4,75% la 6%. Ce impact ar avea asupra bugetului de pensii

O eventuală majorare a contribuției direcționate către Pilonul II ar putea influența veniturile viitorilor pensionari, dar și finanțarea actualului sistem public de pensii. Adrian Negrescu a analizat efectele proiectului legislativ care prevede creșterea treptată a contribuției de la 4,75% la 5,25%, iar ulterior la 6%.

Potrivit informațiilor prezentate în analiză, proiectul așteaptă votul final al Parlamentului. Economistul apreciază că majorarea contribuției ar putea favoriza acumularea unor sume mai mari în conturile individuale administrate privat.

Pe de altă parte, redirecționarea unei cote suplimentare din contribuțiile sociale către Pilonul II ar reduce veniturile disponibile pentru plata pensiilor publice. Analistul estimează că fiecare punct procentual transferat către fondurile private ar însemna aproximativ 5 miliarde de lei anual care nu ar mai ajunge la bugetul sistemului public.

În acest context, Adrian Negrescu consideră că modificarea contribuției ar trebui însoțită de măsuri pentru creșterea ocupării forței de muncă, în special în rândul persoanelor cu vârste între 55 și 65 de ani, precum și pentru reducerea muncii nedeclarate.

„Creșterea contribuțiilor la Pilonul II, de către stat, ar fi utilă pentru viitorii pensionari. Contribuția este acum de 4,75%, mult sub ținta stabilită la lansarea sistemului, iar proiectul care o ridică la 5,25% și apoi la 6% așteaptă votul final în Parlament. Totuși, nu e o soluție miraculoasă pentru criza pensiilor. Fiecare punct procentual mutat la Pilonul II înseamnă cam 5 miliarde de lei pe an care nu mai intră în bugetul de pensii de stat. Deficitul de azi ar crește, într-un moment în care pensiile sunt înghețate pentru al doilea an consecutiv. Creșterea contribuției are sens doar ca parte dintr-un pachet: mai mulți oameni care muncesc legal, ocupare mai mare la 55–65 de ani și combaterea muncii la negru. Pe termen lung, statul nu va putea plăti singur pensii decente. Oamenii au nevoie de un cont propriu care să crească”, a mai arătat analistul economic.