Creditul care a îndatorat milioane de români dispare din bănci. Ce se pregătește pentru clienți

Creditul de nevoi personale în euro, unul dintre cele mai populare produse bancare din România în perioada 2005-2009, a ajuns aproape de dispariție. Dacă în anii de expansiune a creditării băncile ofereau pe scară largă împrumuturi în moneda europeană, inclusiv produse accesibile pe baza unor documente minime, astăzi disponibilitatea acestora este extrem de redusă.

Un credit popular a dispărut aproape complet, dar problemele nu s-au încheiat pentru foștii clienți

Potrivit calculatorului publicat de www.conso.ro, o singură instituție bancară mai comercializează acest tip de credit, iar costurile sunt considerabil mai mari decât cele aferente împrumuturilor în lei.

Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, este singura instituție care mai apare cu un asemenea produs în oferta analizată de platforma de comparare a creditelor. Cunoscut în trecut și sub denumirea de „credit doar cu buletinul”, împrumutul de nevoi personale în euro a contribuit semnificativ la dezvoltarea creditării populației în anii de boom ai sistemului bancar.

Perioada de expansiune s-a încheiat odată cu declanșarea crizei din 2009, când acordarea de credite noi s-a prăbușit, iar restanțele au crescut puternic. Ulterior, politicile bancare și reglementările BNR au limitat considerabil finanțările în valută, în special pentru persoanele care obțin venituri în lei și au obligații de plată în alte monede.

Creditarea în euro a ajuns la numai 6% din totalul împrumuturilor acordate populației

Reducerea ofertelor bancare pentru creditele în euro este vizibilă și în statisticile Băncii Naționale a României. Restricțiile prudențiale, dar și evoluția cursului de schimb au contribuit la diminuarea interesului pentru acest tip de finanțare, atât din partea instituțiilor bancare, cât și a clienților.

Potrivit ultimelor raportări ale BNR, aferente sfârșitului lunii septembrie, creditele în euro reprezentau aproximativ 6% din totalul împrumuturilor acordate persoanelor fizice. Diferența față de perioada 2005-2009 este considerabilă, în condițiile în care atunci finanțările în moneda europeană ajunseseră să reprezinte aproximativ 75% din totalul creditelor acordate populației.

Această schimbare arată amploarea transformărilor produse pe piața bancară în ultimii ani. Produsele care dominau oferta instituțiilor de credit înaintea crizei financiare au fost treptat înlocuite de finanțările în lei, în timp ce riscul valutar a devenit un element important în evaluarea capacității de rambursare a clienților.

Deprecierea leului majorează costurile pentru românii cu rate în euro

Pentru persoanele care au păstrat creditele contractate în euro, perspectivele sunt complicate de evoluția cursului de schimb. O parte dintre acești debitori au împrumuturi ipotecare contractate în perioada de expansiune a creditării, cu termene lungi de rambursare. În cazul lor, deprecierea leului se reflectă direct în valoarea exprimată în moneda națională a ratelor lunare.

BNR nu mai consideră necesară apărarea pragului psihologic de 5,3 lei pentru un euro, iar moneda europeană a depășit deja acest nivel. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, euro a urcat de la valori sub 5 lei până la aproape 5,35 lei, fiind înregistrate între timp și cotații de peste 5,4 lei.

Prognoza oficială utilizată la construirea Bugetului României indică un curs de 5,7 lei pentru un euro spre sfârșitul anului 2027. Estimările unor instituții bancare plasează atingerea sau depășirea acestui prag chiar mai devreme, cel târziu la începutul anului viitor. O asemenea evoluție ar însemna costuri suplimentare pentru persoanele care trebuie să ramburseze împrumuturi în moneda europeană, dar obțin venituri în lei.

BCE ar putea majora din nou dobânzile. Ratele pot fi afectate din două direcții

Presiunea asupra debitorilor nu este legată exclusiv de deprecierea monedei naționale. Evoluția dobânzilor din zona euro reprezintă un al doilea factor care poate influența costul împrumuturilor, în special pentru persoanele cu credite cu dobândă variabilă sau dependente de indicii de referință europeni.

Banca Centrală Europeană (BCE) transmite semnale privind posibilitatea unei noi majorări a dobânzii de referință. O creștere cu 25 de puncte de bază ar duce dobânda la facilitatea de depozit de la 2,50% la 2,75%. Ar fi a treia majorare din acest an, iar declarațiile mai multor membri ai Consiliului Guvernatorilor indică faptul că această variantă este luată tot mai serios în calcul.

O eventuală decizie nu a fost anunțată oficial, însă semnalele transmise de reprezentanții instituției europene indică preocupări legate de persistența inflației și de riscul ca scumpirea energiei să se extindă către alte categorii de produse și servicii.

Philip Lane: „Ar fi prudent să acționăm”

Economistul-șef al BCE, Philip Lane, a declarat că o nouă majorare a dobânzilor ar putea fi justificată dacă situația economică nu se modifică până la reuniunea din decembrie. „Dacă setul de informații pe care îl vom avea în decembrie va fi exact același cu cel de astăzi, atunci cred că ar fi într-adevăr prudent să majorăm dobânzile”, a afirmat Lane pentru Bloomberg Television.

Oficialul a avertizat că inflația nu a atins încă nivelul maxim și a estimat că rata anuală ar putea depăși ușor 4% până la sfârșitul anului. În plus, acesta anticipează o accelerare a inflației de bază și a prețurilor alimentelor în lunile următoare.

Datele aferente lunii octombrie indică o rată anuală a inflației de 4% în Zona Euro, potrivit estimării rapide publicate de Eurostat. Prin comparație, în septembrie indicatorul se situase la 3,8%, ceea ce arată o nouă intensificare a presiunilor asupra prețurilor.

Energia rămâne principala sursă de presiune asupra inflației

Cea mai ridicată rată anuală de creștere a fost înregistrată în sectorul energetic, unde indicatorul a ajuns la 20,8%. În schimb, inflația calculată fără includerea energiei și alimentelor s-a situat la 2,5%, potrivit datelor Eurostat.

Pentru BCE, una dintre principalele preocupări este măsura în care scumpirea energiei se va transmite către celelalte componente ale indicelui prețurilor de consum. Instituția urmărește dacă majorarea costurilor energetice va determina scumpiri suplimentare ale bunurilor și serviciilor, dar și dacă aceste evoluții se vor reflecta în salarii și în așteptările privind inflația.

O poziție favorabilă unei noi majorări a dobânzilor a fost exprimată și de președintele Bundesbank, Joachim Nagel. Acesta consideră că o creștere în decembrie pare aproape inevitabilă dacă perspectivele inflației nu se îmbunătățesc semnificativ până la următoarea reuniune a BCE.

Joachim Nagel avertizează asupra efectelor scumpirii energiei

Președintele Bundesbank a atras atenția că majorarea prețurilor la energie poate alimenta scumpiri mai ample în economie. Efectele nu se limitează la costurile directe suportate de consumatori, ci se pot transmite și către alte produse și servicii, prin creșterea cheltuielilor companiilor.

Nagel a menționat și riscul ca aceste presiuni să se reflecte în evoluția salariilor și în așteptările inflaționiste. Dacă scumpirile se mențin, efectele asupra prețurilor pot deveni mai extinse, ceea ce ar complica eforturile BCE de a readuce inflația la un nivel mai redus.

Deciziile privind dobânzile trebuie însă luate și în raport cu evoluția economiei europene. Produsul intern brut al Zonei Euro a crescut cu 0,4% în trimestrul al treilea față de trimestrul precedent, potrivit estimării preliminare publicate de Eurostat.

Creșterea economică și riscurile inflaționiste complică deciziile BCE

Rezultatul economic oferă un indiciu privind rezistența economiei europene, însă perspectivele rămân influențate de costurile ridicate ale energiei. BCE a avertizat că prelungirea șocului energetic poate menține inflația la un nivel ridicat, dar, în același timp, poate afecta activitatea economică.

Scumpirea energiei poate determina majorarea costurilor de producție și poate reduce capacitatea de consum a populației. În aceste condiții, economia se poate confrunta simultan cu presiuni inflaționiste și cu o încetinire a ritmului de creștere.

Evoluția pozitivă a produsului intern brut din trimestrul al treilea reprezintă un argument care poate susține înăsprirea politicii monetare. Totuși, o nouă majorare a dobânzilor ar putea pune presiune suplimentară asupra finanțării companiilor și populației, în condițiile în care efectele scumpirii energiei continuă să se transmită în economie.

Președinta BCE, Christine Lagarde, a explicat legătura dintre menținerea prețurilor ridicate la energie și riscul extinderii inflației către celelalte sectoare economice. „Cu cât prețurile energiei rămân ridicate mai mult timp, cu atât este mai probabil să împingă în sus inflația mai largă, prin efecte indirecte și de runda a doua.”

La reuniunea din octombrie, Lagarde a precizat că riscurile privind inflația sunt orientate în sus, în timp ce cele referitoare la creșterea economică sunt orientate în jos. Evoluția prețurilor la energie, efectele indirecte ale scumpirilor și impactul acestora asupra salariilor rămân elemente importante în evaluarea politicii monetare a BCE, potrivit newmoney.ro.