Bihorul a primit peste 1,37 miliarde de lei prin PNRR. Județul ocupă locul 2 în țară, dar diferențele dintre localități sunt uriașe
SURSA FOTO: Facebook, Bogdan Popa - Oradea
Județul Bihor se situează pe locul al doilea la nivel național în privința fondurilor PNRR încasate de administrațiile locale, raportate la numărul de locuitori. Până la 3 noiembrie 2026, primăriile și Consiliul Județean au primit peste 1,37 miliarde de lei. Suma reprezintă echivalentul a 2.491 de lei pentru fiecare locuitor al județului. La nivelul localităților bihorene, valorile diferă considerabil, în funcție de finanțările obținute și de populație.
Bihorul ocupă locul 2 în România la fondurile PNRR încasate pe locuitor
Bihorul se află pe poziția a doua în clasamentul național al fondurilor PNRR încasate de administrațiile locale, raportate la populație, fiind depășit doar de județul Caraș-Severin.
Potrivit analizei publicate pe 9 noiembrie de platforma Bani Curați, județul Bihor a beneficiat de plăți echivalente cu 2.491 de lei pe locuitor, în timp ce Caraș-Severin a înregistrat 2.581 de lei pe locuitor, scrie Bihoreanul.
Ambele județe depășesc media națională, calculată la 1.437 de lei pentru fiecare locuitor. Clasamentul cuprinde toate cele 41 de județe ale României și municipiul București.
Studiul utilizează informațiile publice ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene privind plățile efectuate către primării și consilii județene. Pentru stabilirea valorilor pe locuitor au fost folosite datele recensământului din 2021.
În Bihor, toate cele 101 primării au încasat fonduri prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Din totalul de peste 1,37 miliarde de lei, aproximativ 682,2 milioane de lei au fost plătite în 2026, iar alte 482,3 milioane de lei în 2025.
Primăria Oradea a încasat 504,23 milioane de lei, iar Consiliul Județean Bihor aproape 278 de milioane
Distribuția fondurilor PNRR în județul Bihor arată că Primăria Oradea a beneficiat de cea mai mare finanțare în valoare absolută dintre administrațiile locale.
Municipalitatea a primit 504,23 milioane de lei, sumă care, raportată la populația de 183.105 locuitori înregistrată la recensământul din 2021, reprezintă 2.754 de lei pe locuitor.
Cu această valoare, Oradea se situează pe locul 11 în clasamentul celor 40 de municipii reședință de județ analizate.
Separat de finanțările încasate de primării, Consiliul Județean Bihor a beneficiat de aproximativ 277,9 milioane de lei prin PNRR. Această sumă este inclusă în totalul de peste 1,37 miliarde de lei raportat pentru întregul județ.
Nucet conduce clasamentul localităților bihorene, cu 17.733 de lei pe locuitor
Ierarhia localităților din Bihor se modifică semnificativ atunci când fondurile PNRR încasate sunt raportate la numărul de locuitori, iar orașele mai mici ajung să ocupe primele poziții.
Nucet se situează pe primul loc în județ, cu finanțări totale de 35,23 milioane de lei și o populație de 1.987 de locuitori. Valoarea rezultată este de 17.733 de lei pe locuitor, fondurile fiind direcționate în principal către proiecte de renovare energetică a clădirilor.
Pe poziția următoare se află orașul Ștei, care a încasat 68,16 milioane de lei, echivalentul a 12.626 de lei pe locuitor. Investițiile finanțate au vizat în special renovarea clădirilor publice.
Beiuș ocupă următoarea poziție, cu plăți de 46,7 milioane de lei și o valoare de 4.793 de lei pe locuitor. În acest caz, principalele investiții au fost destinate construirii și dotării creșelor.
Țețchea, Lazuri de Beiuș și Tinca au cele mai mari finanțări PNRR pe locuitor dintre comune
În clasamentul comunelor bihorene, Țețchea ocupă prima poziție în funcție de valoarea fondurilor PNRR încasate pentru fiecare locuitor.
Administrația locală a primit în total 13,53 milioane de lei, ceea ce reprezintă 4.007 lei pe locuitor.
Pe locul al doilea se situează comuna Lazuri de Beiuș, cu o valoare de 2.832 de lei pe locuitor, urmată de Tinca, unde finanțările încasate corespund unei sume de 2.691 de lei pe locuitor.
La polul opus se află comuna Curățele, care a înregistrat cea mai redusă valoare din județ, de numai 63 de lei pe locuitor.
Printre localitățile cu cele mai mici finanțări raportate la populație se mai numără Brusturi, cu 99 de lei pe locuitor, și Boianu Mare, cu 102 lei pe locuitor.
Fondurile PNRR încasate includ avansuri și nu confirmă finalizarea investițiilor
Valorile prezentate în analiza finanțărilor PNRR reflectă plățile efectuate către administrațiile locale, însă acestea nu trebuie confundate cu valoarea lucrărilor finalizate.
Sumele centralizate sunt calculate fără TVA și includ inclusiv avansurile acordate beneficiarilor. Prin urmare, încasarea fondurilor nu reprezintă o confirmare că proiectele finanțate au fost executate integral.
De asemenea, centralizarea nu cuprinde toate categoriile de beneficiari ai finanțărilor prin PNRR.
Sunt excluse plățile realizate direct către școli, spitale, societăți aflate în subordinea primăriilor și asociații de dezvoltare intercomunitară. Astfel, datele prezentate se referă strict la sumele încasate de primării și consilii județene.
Proiectele PNRR nefinalizate trebuie încheiate până la 31 decembrie 2026, în condițiile prevăzute de lege
Situația finanțărilor PNRR este prezentată în contextul încheierii programului, pentru care legislația stabilește termene și obligații privind finalizarea investițiilor.
Conform Legii nr. 183/2026, activitățile proiectelor trebuiau încheiate cel târziu la 31 august 2026.
Ministerele care coordonează investițiile au obligația de a aproba, până la 15 noiembrie 2026, listele proiectelor, ținând cont de stadiul implementării și de contribuția acestora la îndeplinirea țintelor asumate.
Pentru investițiile care nu au fost finalizate și care se încadrează în categoriile prevăzute de actul normativ, beneficiarii trebuie să asigure încheierea lucrărilor până la 31 decembrie 2026.
Finanțarea activităților rămase trebuie realizată din resurse proprii sau din alte surse constituite legal, fără prelungirea perioadei de eligibilitate a cheltuielilor prin PNRR.
În situația în care termenul de finalizare nu este respectat, beneficiarii riscă recuperarea unor sume, proporțional cu gradul de neîndeplinire a indicatorilor stabiliți pentru investițiile respective.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.







Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.