Patru medici de la Spitalul Sf. Pantelimon, trimiși în judecată. Procurorii susțin că ar fi grăbit moartea pacienților

Patru medici și două asistente de la Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” din București au fost trimiși în judecată într-un dosar care vizează moartea a patru pacienți și tentativa de ucidere a unui al cincilea. Potrivit procurorilor, medicii ar fi redus deliberat tratamentele de susținere a funcțiilor vitale, fără justificare medicală, pentru a grăbi decesul unor pacienți internați la Terapie Intensivă. Medicii vizați au negat acuzațiile.

Patru medici și două asistente de la Spitalul Sf. Pantelimon, trimiși în judecată

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au dispus, la 30 octombrie 2026, trimiterea în judecată a șase persoane, patru medici și două asistente medicale, pentru infracțiuni de omor calificat, tentativă de omor calificat, încercarea de a determina săvârșirea unei infracțiuni, mărturie mincinoasă, fals intelectual și instigare la fals intelectual.

Potrivit rechizitoriului, în perioada mai 2023 – aprilie 2024, mai multor pacienți internați în Secția de Anestezie și Terapie Intensivă a Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” le-ar fi fost redus în mod deliberat tratamentul necesar susținerii funcțiilor vitale.

Anchetatorii susțin că intervențiile nu aveau justificare medicală și urmăreau grăbirea decesului pacienților. Totodată, procurorii afirmă că modificările tratamentelor ar fi fost ascunse prin consemnarea unor informații nereale în documentele medicale.

„Inculpaţii, medici specialişti Anestezie şi Terapie Intensivă, aveau, prin natura profesiei şi a funcţiei pe care o exercitau, obligaţia legală şi deontologică de a acorda îngrijiri medicale tuturor pacienţilor internaţi în secţie, indiferent de gravitatea sau de prognosticul stării lor de sănătate. În pofida acestei obligaţii, inculpaţii au conceput şi aplicat, în mod constant şi repetat, un mecanism prin care selectau, din rândul pacienţilor aflaţi în îngrijirea lor, pe aceia în privința cărora apreciau, în mod subiectiv şi fără vreun temei medical obiectiv sau vreo procedură legală de evaluare a prognosticului, că sunt lipsiţi de şanse de supravieţuire”, susțin anchetatorii.

Potrivit actului de acuzare, medicii ar fi decis care dintre pacienți urmau să beneficieze în continuare de tratamentele necesare menținerii funcțiilor vitale, fără a avea o indicație medicală care să justifice reducerea acestora.

Cum ar fi fost reduse tratamentele pacienților de la Terapie Intensivă

Procurorii descriu trei modalități prin care inculpații ar fi acționat pentru a grăbi decesul pacienților selectați.

Prima ar fi constat în reducerea bruscă și nejustificată medical a dozei de noradrenalină administrate prin injectomat. Potrivit anchetatorilor, dozele ar fi fost diminuate de la valori terapeutice ridicate la valori minimale, de regulă 1 ml/h, deși pacienții se aflau în stare gravă sau critică și aveau nevoie de substanță pentru menținerea tensiunii arteriale.

O altă metodă ar fi presupus reducerea concentrației de oxigen administrat prin ventilatorul mecanic, până la nivelul de 21%, echivalent cu cel din aerul atmosferic. Anchetatorii susțin că această intervenție putea provoca decesul prin hipoxie.

A treia modalitate descrisă în rechizitoriu se referă la neresuscitarea pacienților în momentul instalării stopului cardio-respirator, deși medicii ar fi avut posibilitatea de a interveni.

Potrivit procurorilor, aceste acțiuni ar fi fost aplicate alternativ sau împreună, în funcție de situația pacienților.

Practica „nora pentru vizită”. Cum ar fi fost ascunse modificările tratamentelor

Anchetatorii susțin că medicii ar fi recurs și la falsificarea documentelor medicale pentru a ascunde intervențiile asupra tratamentelor.

În foile de observație ar fi fost trecute valori ale administrării noradrenalinei sau ale altor parametri vitali care nu corespundeau situației reale.

„Pentru a ascunde faptele astfel săvârşite şi a împiedica descoperirea lor, inculpaţii recurgeau, în mod sistematic, la falsificarea foilor de observaţie ale pacienţilor, consemnând în cuprinsul acestora valori ale ratei de administrare a noradrenalinei sau ale altor parametri vitali care nu corespundeau realităţii, ci reflectau exclusiv indicaţiile medicale iniţiale sau valorile aşteptate, în scopul de a fi „acoperiţi” în cazul unei eventuale verificări ulterioare a documentelor medicale”, susțin procurorii.

În rechizitoriu este descrisă și o practică denumită de personalul medical „nora pentru vizită”.

Aceasta ar fi presupus creșterea temporară a dozei de noradrenalină la o valoare aparent normală, exclusiv pe durata vizitelor aparținătorilor, astfel încât aceștia să nu observe reducerea tratamentului.

După plecarea vizitatorilor, doza ar fi fost redusă din nou la valori minimale.

Patru pacienți ar fi murit, iar în alte două cazuri sunt investigate intervenții asupra tratamentelor

Potrivit procurorilor, probele administrate indică faptul că mecanismul descris ar fi fost aplicat pe parcursul mai multor ani.

Anchetatorii au stabilit că patru pacienți ar fi decedat în urma acțiunilor investigate, în cazul unui al cincilea pacient ar fi existat o tentativă de omor, iar în cazul unui al șaselea ar fi fost transmise indicații pentru reducerea dozei de noradrenalină, fără ca acestea să fie urmate.

Una dintre inculpate, medic în cadrul Secției ATI, a fost trimisă în judecată pentru patru infracțiuni de omor calificat, instigare la fals intelectual și fals intelectual. Acuzațiile de omor vizează o pacientă decedată în mai 2023, doi pacienți decedați la 4 aprilie 2024 și o pacientă decedată la 7 aprilie 2024.

O a doua inculpată, medic în aceeași secție, a fost trimisă în judecată pentru două infracțiuni de omor calificat, presupus comise împreună cu prima inculpată la 4 aprilie 2024, precum și pentru instigare la fals intelectual.

Al treilea medic a fost trimis în judecată pentru tentativă de omor calificat, faptă care ar fi fost săvârșită la 13 aprilie 2023.

Al patrulea medic este acuzat de încercarea de a determina săvârșirea infracțiunii de omor calificat. Potrivit procurorilor, în martie 2022, acesta ar fi transmis unei asistente indicații privind reducerea suportului vasopresor, consemnarea unui tratament diferit în foaia de observație și neresuscitarea pacientului.

Cele două asistente medicale au fost trimise în judecată pentru mărturie mincinoasă, fiind acuzate că au făcut declarații necorespunzătoare adevărului în fața anchetatorilor. Una dintre acestea este acuzată și de fals intelectual.

Ce probe au strâns procurorii în dosarul de la Spitalul Sf. Pantelimon

Pentru stabilirea situației de fapt, anchetatorii au administrat mai multe categorii de probe, inclusiv date informatice extrase din dispozitivele medicale, declarații ale persoanelor audiate și expertize medico-legale.

În cadrul cercetărilor au fost efectuate și o exhumare, percheziții domiciliare și informatice, precum și cercetări la fața locului.

Ancheta a fost desfășurată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Serviciul Omoruri.

Medicii vizați au negat acuzațiile formulate împotriva lor. Trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției, aceasta urmând să fie decisă de instanță.