ÎCCJ dă undă verde procesului Dianei Șoșoacă. Europarlamentara este judecată pentru patru infracțiuni de lipsire de libertate

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis începerea judecății pe fond în dosarul în care Diana Șoșoacă este acuzată de lipsire de libertate în mod ilegal. Europarlamentara este vizată de patru acuzații în legătură cu un incident petrecut în decembrie 2021, în București, când o echipă a televiziunii italiene RAI a venit să îi ia un interviu. Instanța a respins cererile și excepțiile formulate de aceasta și a constatat legalitatea rechizitoriului întocmit de procurori. Hotărârea poate fi contestată în termen de trei zile de la comunicare.

ÎCCJ a dispus începerea judecății în dosarul Dianei Șoșoacă și al fostului său soț

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că dosarul în care Diana Șoșoacă și fostul său soț, Dumitru Silvestru Șoșoacă, sunt acuzați de câte patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal poate intra în etapa judecății pe fond. Potrivit Agerpres, completul de judecată a respins solicitările și excepțiile ridicate de europarlamentară în procedura de cameră preliminară.

Judecătorii au constatat că sesizarea instanței prin rechizitoriul emis la 26 iunie 2026 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție respectă prevederile legale. Aceeași constatare privește administrarea probelor și actele efectuate în cursul urmăririi penale.

„Respinge cererile şi excepţiile invocate de către inculpata Iovanovici-Şoşoacă Diana. În baza art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală, constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 336/76/P/2021 din 26 iunie 2026, emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

Dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpata Iovanovici-Şoşoacă Diana, pentru săvârşirea a patru infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, şi pe inculpatul Şoşoaca Dumitru Silvestru, pentru săvârşirea a patru infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii”, se arată în decizia instanţei.

Hotărârea privește legalitatea procedurii de trimitere în judecată și permite continuarea procesului penal, fără să stabilească vinovăția inculpaților.

Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată în iulie 2026 pentru incidentul cu jurnalista italiană

Parchetul General a trimis-o în judecată pe Diana Șoșoacă în luna iulie 2026, după finalizarea cercetărilor referitoare la incidentul din decembrie 2021, când o jurnalistă italiană ar fi fost împiedicată să părăsească biroul de avocatură al fostei senatoare din București.

Europarlamentara este acuzată de patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, corespunzătoare celor patru persoane care, potrivit anchetatorilor, ar fi fost reținute împotriva voinței lor în cabinet.

În aceeași cauză a fost trimis în judecată și fostul soț al acesteia, Silvestru Șoșoacă. Procurorii îl acuză de patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, precum și de o infracțiune de lovire sau alte violențe.

Cauza reprezintă o parte a dosarului instrumentat de Parchetul General pentru care Parlamentul European a aprobat ridicarea imunității Dianei Șoșoacă. Celelalte acuzații, referitoare la propaganda legionară, au fost separate de această cauză și sunt cercetate distinct de procurori.

Scandalul din decembrie 2021 a început în timpul unui interviu acordat televiziunii RAI Uno

Incidentul care a determinat deschiderea dosarului penal s-a produs în decembrie 2021, după ce o echipă a televiziunii publice italiene RAI Uno s-a deplasat la cabinetul de avocatură al Dianei Șoșoacă din București pentru realizarea unui interviu.

Din echipa de televiziune făcea parte și jurnalista Lucia Goracci, care a depus ulterior o plângere penală împotriva fostei senatoare. Aceasta a susținut că a fost sechestrată în cabinetul de avocatură, în urma unor neînțelegeri apărute în timpul discuției.

Potrivit relatării incidentului, conflictul a izbucnit după ce Diana Șoșoacă și-a schimbat poziția față de întrebările adresate de jurnalistă. Fosta senatoare ar fi încuiat ușa cabinetului și ar fi solicitat intervenția Poliției.

La adresă au ajuns agenți ai Secției 4 Poliție, chemați să intervină în conflict. În timpul incidentului, Silvestru Șoșoacă ar fi agresat unul dintre polițiștii prezenți la fața locului.

Procurorii susțin că patru persoane au fost lipsite de libertate în cabinetul de avocatură

Anchetatorii au reținut că, la 10 decembrie 2021, Diana Șoșoacă și fostul său soț ar fi împiedicat patru persoane să părăsească biroul în care fuseseră invitate pentru realizarea interviului. Trei dintre acestea au calitatea de persoane vătămate în dosar, iar cea de-a patra are calitatea de martor.

Potrivit rechizitoriului, incidentul ar fi fost provocat de nemulțumirea fostei senatoare față de întrebările adresate de jurnalistă. Procurorii au susținut că persoanele aflate în cabinet nu comiseseră infracțiuni care să justifice împiedicarea plecării lor.

„În data de 10 decembrie 2021, cei doi inculpaţi au lipsit de libertate patru persoane (trei persoane vătămate şi un martor), care fuseseră invitate în incinta cabinetului de avocat din Bucureşti al inculpatei în vederea realizării unui interviu. În acelaşi context, cel de al doilea inculpat a exercitat acte de violenţă asupra uneia dintre persoanele vătămate, lovind-o cu pumnii în zona umărului şi peste braţ şi smulgându-i masca sanitară de pe faţă.

Procurorul a reţinut că acţiunea de lipsire de libertate a fost generată de nemulţumirea inculpatei cu privire la întrebările adresate de una dintre persoanele vătămate (jurnalist) şi nicidecum de comiterea unor infracţiuni de către persoanele vătămate, acestea fiind supravegheate pe tot parcursul interviului de către celălalt inculpat şi un martor”, spun procurorii.

Diana Șoșoacă avea calitatea de senator la momentul incidentului din 2021

Parchetul General a precizat că Diana Șoșoacă exercita mandatul de senator în decembrie 2021, când s-au produs faptele care fac obiectul dosarului penal.

Potrivit prevederilor legale, deputații și senatorii pot fi urmăriți penal și trimiși în judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile exprimate sau cu opiniile politice formulate în exercitarea mandatului parlamentar.