Viorel Pașca scapă de arest. Tribunalul București dispune cercetarea sub control judiciar în dosarul azilelor din Bihor

Viorel Pașca va fi cercetat în libertate, sub control judiciar, după ce Tribunalul București a respins solicitarea DIICOT de arestare preventivă în dosarul privind azilele din Bihor. Decizia îi vizează și pe membrii familiei sale, cercetați în aceeași cauză. Hotărârea a fost pronunțată joi, în București, însă nu este definitivă și poate fi contestată de procurori la Curtea de Apel București.

Viorel Pașca va fi cercetat sub control judiciar după decizia Tribunalului București

Tribunalul București a respins propunerea formulată de DIICOT privind arestarea preventivă a lui Viorel Pașca, precum și a membrilor familiei acestuia, în dosarul care vizează funcționarea unor așezăminte din județul Bihor. Instanța a dispus cercetarea acestora sub control judiciar, măsura nefiind definitivă.

Potrivit unor surse judiciare, procurorii DIICOT urmează să conteste soluția la Curtea de Apel București.

Hotărârea instanței intervine după ce Viorel Pașca, soția sa și cei trei fii ai acestuia au fost reținuți de procurorii DIICOT într-un dosar în care anchetatorii susțin că, sub aparența unei activități umanitare, ar fi fost exploatate sute de persoane aflate în situații de vulnerabilitate. În același dosar sunt cercetate și alte persoane apropiate familiei sau implicate în administrarea imobilelor vizate de anchetă. Anterior, DIICOT anunțase reținerea a șase inculpați și instituirea controlului judiciar față de alți cinci.

DIICOT acuză existența unui grup infracțional și exploatarea persoanelor vulnerabile

Potrivit referatului întocmit de DIICOT, ancheta a fost deschisă în luna iulie 2025 pentru infracțiunea de trafic de persoane, iar ulterior a fost extinsă pentru constituirea unui grup infracțional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, efectuarea de operațiuni financiare frauduloase și fals.

La data de 26 iunie 2026, procurorii au dispus continuarea urmăririi penale față de Viorel Pașca și alte zece persoane.

Anchetatorii susțin că Viorel Pașca ar fi coordonat, începând cu anul 2020, o grupare care ar fi exploatat persoane aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate, respectiv persoane cu dizabilități psihice, fără aparținători, fără locuință sau fără posibilitatea de a-și apăra propriile interese.

În cazul acestuia, acuzația principală este de trafic de persoane în formă continuată, cu 210 acte materiale, în timp ce membrii familiei sale sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la trafic de persoane.

Procurorii susțin că persoanele aflate în grijă ar fi fost utilizate pentru obținerea unor venituri provenite din pensii, indemnizații de handicap, ajutoare sociale, carduri sociale, donații, sponsorizări și ajutoare de înmormântare.

În urma perchezițiilor, DIICOT a anunțat că au fost ridicate 217 carduri bancare, 19 carduri sociale și mai multe bonuri electronice pentru combustibil, toate emise pe numele unor persoane găzduite în imobilele investigate. De asemenea, anchetatorii au ridicat sume importante de bani, atât în lei, cât și în valută.

În referatul prin care au solicitat arestarea preventivă, procurorii mai arată că persoanele erau adăpostite în imobile din Dumbrava, Tinca, Incești și alte localități din județul Bihor, fără ca serviciile sociale desfășurate în aceste locații să fie licențiate. Conform anchetatorilor, Asociația Dumbrava DPG ar fi deținut, la un moment dat, un certificat de acreditare ca furnizor de servicii sociale, însă nu ar fi obținut licențele necesare pentru funcționarea centrelor, iar ulterior ar fi fost radiată din registrul furnizorilor acreditați.

Ancheta evidențiază și implicarea instituțiilor publice în direcționarea cazurilor sociale

Documentele aflate la dosar arată că ancheta are și o componentă care privește relația dintre autoritățile statului și activitatea desfășurată de Viorel Pașca de-a lungul anilor.

Potrivit referatului DIICOT, încă din anul 2006, în imobilele administrate de Pașca ar fi fost adăpostite persoane fără locuință și fără aparținători, inclusiv persoane direcționate de spitale, primării, direcții generale de asistență socială și protecția copilului sau alte instituții publice care nu dispuneau de soluții pentru îngrijirea acestora. Procurorii consemnează, de asemenea, că Viorel Pașca afirma că avea în grijă aproximativ 350-375 de persoane.

Acesta reprezintă și principalul argument invocat de Viorel Pașca și de susținătorii săi. Ei susțin că, timp de aproape două decenii, acesta a preluat persoane abandonate de sistemul public, în condițiile în care autoritățile nu aveau posibilitatea de a le asigura cazarea și îngrijirea. Avocatul lui Pașca a transmis că acesta se declară nevinovat și a subliniat că activitatea desfășurată era cunoscută de autorități de aproximativ 20 de ani.

Instanța a analizat doar măsura preventivă, nu și fondul acuzațiilor

Prin hotărârea pronunțată joi, Tribunalul București nu s-a pronunțat asupra vinovăției sau nevinovăției inculpaților, ci exclusiv asupra solicitării formulate de DIICOT privind arestarea preventivă.

Respingerea acestei cereri înseamnă că instanța a apreciat că urmărirea penală poate continua, în această etapă a procesului, cu inculpații în stare de libertate, sub măsura controlului judiciar și cu respectarea obligațiilor stabilite de judecător.

Controlul judiciar presupune, în mod obișnuit, obligația de a se prezenta la organul judiciar ori de câte ori sunt chemați, interdicția de a părăsi o anumită zonă fără încuviințare și interdicția de a lua legătura cu anumite persoane implicate în dosar, în funcție de condițiile impuse prin încheierea instanței.

Dosarul se află în continuare în faza de urmărire penală, iar toate persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive. Împotriva deciziei Tribunalului București, DIICOT poate formula contestație la Curtea de Apel București.