Vicepreşedintele BEI, pe şantierul Autostrăzii Sibiu-Piteşti: Această autostradă este o conexiune europeană vitală

Vicepreședintele BEI, Ioannis Tsakiris, a vizitat joi, 23 aprilie, șantierul Autostrăzii Sibiu–Pitești de la Curtea de Argeș pentru a vedea stadiul lucrărilor la tunelul din zonă. Vizita a avut loc în contextul finanțării parțiale a proiectului de către BEI. Tsakiris a apreciat importanța europeană a investiției pentru conectivitate și dezvoltare regională.

Vicepreședintele BEI a vizitat șantierul Autostrăzii Sibiu–Pitești de la Curtea de Argeș și a apreciat rolul european al proiectului finanțat parțial de bancă

Vicepreședintele Băncii Europene de Investiții (BEI), Ioannis Tsakiris, a fost joi, 23 aprilie, în vizită pe șantierul Autostrăzii Sibiu–Pitești, în zona tunelului de la Curtea de Argeș. El a apreciat că proiectul, care este finanțat parțial de BEI, nu reprezintă doar o prioritate pentru România, ci și o legătură importantă la nivel european. Potrivit lui, această autostradă ar urma să aducă beneficii pe termen lung pentru oameni, firme și regiuni. BEI a transmis că vizita a arătat cât de mare și important este proiectul. Tsakiris a spus că lucrările din zona Curtea de Argeș arată importanța strategică a investiției.

El a fost însoțit de Felix Ardelean, director în cadrul Direcției Generale Programe Europene Transport. Cei doi au verificat stadiul lucrărilor și au discutat despre pașii următori împreună cu echipa proiectului. Ardelean a precizat că investiția, realizată împreună cu BEI, este un pas important pentru integrarea României în rețeaua europeană de transport. El a mai spus că traversarea Munților Carpați a fost mult timp o problemă lipsă de rezolvat, iar noile tuneluri vor îmbunătăți legăturile de transport și vor ajuta dezvoltarea viitoare a regiunilor.

BEI a acordat două împrumuturi de câte 500 de milioane de euro pentru proiect. Costul total al autostrăzii este estimat la aproximativ 5,5 miliarde de euro, bani proveniți din împrumuturi BEI, fonduri europene și contribuții din România. Prima tranșă a fost semnată în octombrie 2025, iar a doua în ianuarie.

Autostrada Sibiu–Pitești, parte din A1, va avea peste 122 de kilometri și va lega orașele Sibiu și Pitești. În zona Curtea de Argeș va fi construit un tunel de aproximativ 1,4 kilometri, cu câte două benzi pe sens. Proiectul ar urma să fie finalizat până în 2029 și va facilita transportul între vestul Europei și Marea Neagră. Autoritățile europene au transmis că acest proiect este un exemplu de colaborare între Uniunea Europeană și statele membre, care sprijină dezvoltarea infrastructurii și creșterea economică durabilă.

„Vizita de astăzi la Curtea de Argeş evidenţiază atât amploarea, cât şi importanţa strategică a acestui proiect. Această autostradă nu este doar o prioritate naţională, ci şi o conexiune europeană vitală, care va genera beneficii pe termen lung pentru cetăţeni, întreprinderi şi regiuni”, a afirmat Tsakiris.

„Această investiţie, realizată în strâns parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii, este un pas definitoriu în consolidarea poziţiei României în cadrul reţelei europene de transport (…) Trecerea Carpaţilor a fost mult timp o verigă lipsă – aceste tuneluri nu numai că vor îmbunătăţi conectivitatea de astăzi, dar vor pune şi bazele creşterii, rezilienţei şi dezvoltării regionale viitoare”, a adăugat Ardelean.

CNAIR a anunțat mobilizare record pe secțiunea Cornetu–Tigveni a Autostrăzii Sibiu–Pitești, unde lucrează peste 1.000 de muncitori

Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a anunțat joi, 23 aprilie, că pe șantierul secțiunii Cornetu–Tigveni a Autostrăzii Sibiu–Pitești lucrează peste 1.000 de muncitori și câteva sute de utilaje. El a spus că mobilizarea este una record și că lucrările se desfășoară pe aproximativ 25% din cei 37,4 kilometri ai tronsonului.

Pistol a mai explicat că asocierea de constructori italieni și români lucrează intens pe șantier. El a precizat că se construiesc structurile de rezistență la 13 din cele 54 de poduri și viaducte, se lucrează la săpături și umpluturi pentru terasamente și se fac consolidări ale terenului, cum ar fi piloți forați și ziduri de sprijin.

În zona ecoductului Călinești, el a spus că se lucrează la armarea și betonarea structurilor, la săpături pentru fundații și la cofrarea și armarea stâlpilor. Despre tunelul Poiana, considerat cel mai lung tunel rutier cu două galerii din România (aproape 1,8 km), Pistol a precizat că se fac lucrări pregătitoare de excavare și ancorare pentru instalarea unui utilaj special de forare, numit TBM. Acesta are aproximativ 100 de metri lungime și o greutate de circa 3.300 de tone.

El a transmis că în fabricile constructorilor din Racovița și Cepari se produc grinzi prefabricate pentru șantier, iar din luna mai vor fi realizate și armăturile pentru segmentele tunelului Poiana. Pistol a adăugat că, pe măsură ce vor fi aprobate documentele de mediu și vor fi emise autorizațiile de construire pentru celelalte tronsoane, constructorii vor putea crește ritmul lucrărilor.

Contractul pentru această secțiune are o valoare de 5,323 miliarde de lei, fără TVA, și este finanțat prin Programul Transport. Potrivit lui, secțiunea Cornetu–Tigveni este una dintre cele mai importante părți ale autostrăzii Sibiu–Pitești deoarece traversează Munții Carpați și va asigura legătura rutieră continuă pe coridorul european care unește Constanța de Nădlac.

„Mobilizare record pe şantierul secţiunii Cornetu-Tigveni a autostrăzii Sibiu-Piteşti (A1)! Asocierea de constructori italieni şi români (WEBUILD SPA -Tancrad) lucrează, pe aproximativ 25% din cei 37,4 km ai şantierului, cu peste 1000 de muncitori şi mai mult de 200 de utilaje. La ecoductul Călineşti sunt în desfăşurare lucrări de armare şi de betonare a elevaţiilor, excavare a fundaţilor, armare şi cofrare la pile. La tunelul Poiana, cel mai lung tunel rutier cu galerie dublă din România (1780 m), se fac lucrări de ancorare şi excavaţie pregătitoare pentru platforma pe care se va monta instalaţia TBM (Tunnel Boring Machine). Acest utilaj are o lungime de 100 de metri şi o greutate totală de 3.300 tone. Pe măsură ce vor fi emise Acordurile de Mediu Revizuite şi ulterior Autorizaţiile de Construire inclusiv pe celelalte sectoare ale şantierului, constructorii vor putea creşte mobilizarea şi ritmul de lucru în şantier”, a anunțat Pistol.

Lucrările la Podul de la Ungheni din Autostrada A8 au ajuns la 45%

Lucrările la Podul de la Ungheni, parte din Autostrada A8, au ajuns la aproximativ 45% și au început în urmă cu un an. Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași a transmis că joi, 23 aprilie, a avut loc o ședință de progres pe șantierul podului peste Prut, la Ungheni–Zagarancea. La întâlnire au participat reprezentanți ai ministerelor transporturilor din România și Republica Moldova, specialiști ai DRDP Iași și reprezentanți ai constructorului. Ședința s-a ținut pe partea moldovenească a șantierului și a marcat un an de la începerea lucrărilor.

Constructorul a informat că lucrările sunt realizate în proporție de 45%. Pe partea românească se montează structura metalică a podului, iar pe partea moldovenească se lucrează la fundații și la structura de rezistență. Până acum, pe partea din România au fost montate opt segmente ale structurii metalice, iar alte opt sunt deja aduse pe șantier. Din luna mai urmează să fie transportate și elemente metalice pe partea din Republica Moldova.

Lucrările au început pe 26 aprilie 2025, iar podul face parte din Autostrada A8, care va lega Târgu Mureș de Iași și Ungheni. Finalizarea este planificată pentru toamna acestui an. Proiectul este finanțat din fonduri europene nerambursabile, în valoare de peste 151 de milioane de lei (aproximativ 35 de milioane de euro), prin programul european pentru conectarea infrastructurii.

Podul de Flori de la Ungheni–Zagarancea va fi primul pod rutier de nivel de autostradă peste Prut și primul construit după mai bine de 60 de ani. Este considerat cel mai important proiect de infrastructură realizat peste Prut deoarece va lega România de Republica Moldova prin Autostrada A8 și va face parte din rețeaua europeană de transport.