Se verifică banii din cont. Românii care intră în atenția ANAF. Se cer documente doveditoare
SURSA FOTO: Dreamstime / ANAF
Transferurile bancare au devenit o operațiune obișnuită. Românii primesc bani de la familie, își recuperează împrumuturile, încasează contravaloarea unor bunuri vândute sau primesc diverse sume din străinătate. În cele mai multe cazuri, aceste operațiuni nu creează nicio problemă din punct de vedere fiscal.
Totuși, odată cu extinderea analizelor de risc și a verificărilor asupra persoanelor fizice, autoritățile fiscale pot solicita explicații atunci când constată că situația financiară a unei persoane nu pare să corespundă veniturilor declarate. În astfel de cazuri, nu simpla existență a banilor în cont este problema, ci imposibilitatea de a demonstra de unde provin.
Cum poate ajunge un simplu transfer bancar în atenția ANAF
Inspectorii fiscali nu verifică aleatoriu fiecare transfer efectuat prin bancă. În schimb, instituția utilizează analize de risc prin care compară informațiile disponibile despre contribuabili.
Pot fi analizate veniturile declarate, achizițiile importante, investițiile, tranzacțiile bancare, patrimoniul și nivelul cheltuielilor. Dacă între aceste elemente apar diferențe semnificative, autoritatea fiscală poate solicita clarificări.
Un exemplu simplu este cazul unei persoane care declară venituri reduse, dar cumpără un apartament, un autoturism de valoare sau încasează frecvent sume consistente în conturile bancare. Într-o asemenea situație, Fiscul poate cere documente care să explice sursa banilor.
Ce fel de bani nu sunt, în mod normal, o problemă
Nu orice sumă încasată într-un cont bancar reprezintă venit impozabil.
Banii primiți de la părinți sau copii pentru sprijin financiar, donațiile ocazionale, rambursarea unui împrumut acordat anterior, economiile personale redepuse în cont sau încasările rezultate din vânzarea unor bunuri pot avea o proveniență perfect legală.
Important este ca persoana care primește banii să poată demonstra, dacă este nevoie, natura operațiunii.
În cazul unor sume importante este recomandat ca transferurile să fie efectuate prin bancă și să existe o explicație clară în ordinul de plată, astfel încât scopul transferului să poată fi identificat cu ușurință.
Când pot apărea suspiciuni în timpul unei verificări fiscale
Există câteva situații care pot atrage atenția autorităților fiscale.
Printre acestea se numără transferurile repetate de bani provenite de la persoane diferite, încasările mari fără o justificare evidentă sau operațiunile care nu se potrivesc cu profilul fiscal al contribuabilului.
De exemplu, dacă într-un cont ajung constant bani de la numeroși plătitori, inspectorii pot verifica dacă nu este vorba despre venituri obținute din activități desfășurate fără declarare, precum prestări de servicii, comerț online, închirieri sau alte activități economice.
Verificarea nu presupune automat existența unei încălcări a legii, însă contribuabilul trebuie să fie pregătit să explice proveniența sumelor.
Ce documente pot demonstra proveniența banilor
În cazul unei solicitări din partea ANAF, documentele reprezintă cea mai importantă dovadă.
Contractele de împrumut, actele de donație, contractele de vânzare-cumpărare, extrasele bancare, facturile, chitanțele sau documentele privind constituirea unor economii pot demonstra că banii provin din surse legale.
Dacă transferurile vin din afara țării, este util să existe documente care să arate cine a trimis banii și motivul transferului, indiferent că este vorba despre sprijin financiar din partea familiei, venituri obținute în străinătate, moșteniri sau alte operațiuni legale.
Depunerile de numerar pot ridica mai multe întrebări
Spre deosebire de transferurile bancare, depunerile de numerar sunt, în multe situații, mai dificil de justificat.
Dacă banii provin din economii păstrate în timp sau din vânzarea unui bun, este recomandat ca persoana să păstreze documentele care pot demonstra acest lucru.
În cadrul verificărilor fiscale contează întregul tablou financiar al contribuabilului, nu doar o singură operațiune bancară.
Ce se întâmplă dacă sursa banilor nu poate fi demonstrată
Dacă, în urma verificărilor, inspectorii fiscali ajung la concluzia că anumite sume nu au o proveniență identificabilă și contribuabilul nu poate prezenta dovezi credibile, acestea pot fi încadrate drept venituri cu sursă neidentificată.
În această situație, legislația fiscală prevede aplicarea unui impozit de 70% asupra bazei impozabile stabilite de autoritățile fiscale, după finalizarea procedurii de verificare.
Pe lângă acest impozit, pot fi calculate dobânzi și penalități, iar în situațiile în care apar indicii privind săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală, verificările pot continua și pe alte căi.
Este important de reținut că impozitul nu se aplică automat pentru orice sumă încasată în cont. Măsura intervine doar atunci când autoritatea fiscală stabilește că proveniența banilor nu poate fi justificată.
Ce faci dacă primești o notificare de la ANAF
Primul pas este să nu ignori solicitarea.
Contribuabilul trebuie să identifice tranzacțiile vizate și să pregătească toate documentele care pot explica proveniența banilor. Extrasele bancare, contractele, actele de donație, documentele privind vânzarea unor bunuri sau orice alte dovezi pot fi esențiale în cadrul verificării.
Dacă este vorba despre sume importante sau despre o situație fiscală complexă, consultarea unui specialist în fiscalitate sau a unui avocat poate fi utilă pentru pregătirea răspunsului către autorități.
Cum poți evita astfel de probleme
O regulă simplă poate preveni multe neplăceri: orice sumă importantă încasată în cont ar trebui să poată fi explicată prin documente.
Păstrarea contractelor, utilizarea transferurilor bancare în locul numerarului, menționarea motivului plății și arhivarea documentelor privind tranzacțiile importante pot reprezenta diferența dintre o verificare care se încheie rapid și una care generează obligații fiscale suplimentare.
În contextul în care verificările fiscale devin tot mai sofisticate, transparența și documentarea corectă a operațiunilor financiare sunt cele mai bune instrumente de protecție pentru orice contribuabil.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





