Se conturează Alianța Reformistă, condusă de Ilie Bolojan? Din ce partide ar putea fi formată
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea - Ilie Bolojan
Ilie Bolojan este indicat drept figura centrală a unei viitoare alianțe reformiste, după căderea Guvernului în urma moțiunii de cenzură votate marți în Parlament. Susținători ai unui nou pol de dreapta au vorbit despre o construcție politică formată din PNL, USR, REPER și reprezentanți ai societății civile. În paralel, lideri ai PNL și UDMR au transmis mesaje dure după demiterea Executivului și au avertizat asupra riscului unei noi perioade de instabilitate politică și economică.
Ilie Bolojan este prezentat drept nucleul unui viitor „pol reformist”
Discuțiile despre o posibilă alianță construită în jurul lui Ilie Bolojan au fost relansate imediat după căderea Guvernului prin moțiune de cenzură. Susținătorii proiectului susțin că noua construcție politică ar trebui să unească formațiuni de dreapta și reprezentanți ai societății civile în jurul ideii de reformă administrativă și modernizare a statului.
Întrebat la Antena 3 ce partide ar trebui să facă parte din această formulă politică, Vlad Gheorghe a exclus formațiunile care au votat moțiunea împotriva Guvernului Bolojan și a susținut că noua alianță trebuie construită explicit în jurul actualului lider liberal.
„Păi, în primul rând, nu partidele care au votat această moțiune împotriva domnului Bolojan. Pentru că, așa cum am scris din primul rând al postării pe care am auzit că ați citit-o dumneavoastră, este o alianță în jurul domnului Ilie Bolojan, așa cum este gândită, și de aceea se numește și „Alianța Reformistă”, deoarece cuvântul de ordine pentru dânsul, pe care l-a rostit și dânsul și pe care l-a rostit și publicul despre dânsul, este „reformă”. Așa că nu putem discuta decât despre o alianță reformistă, un pol reformist.
Mie mi se pare normal să discutăm despre o alianță, pentru că ar trebui să unească, mă gândesc eu, mai multe organizații, de ce nu și din zona civică, așa cum ați citit și dumneavoastră”, a declarat Vlad Gheorghe.
Acesta a afirmat că proiectul ar trebui să depășească zona strict politică și să atragă persoane publice și reprezentanți ai societății civile care au credibilitate profesională și administrativă.

„Bineînțeles. Repet: în jurul domnului Ilie Bolojan. Bineînțeles, incluzând persoane publice care au dovedit ceva în viața lor, din societatea civilă; oameni care poate n-au intrat în politică până acum, oameni care au intrat în politică și nu fac parte nici din Dreapta, nici din Reper, nici din USR, nici din alte partide – cum este doamna Oana Gheorghiu, care a decis până la urmă, să se implice și care sper să-și continue parcursul în această zonă, dacă va dori.
O alianță care să permită cât mai multor oameni să se implice pentru România, cât mai multor oameni competenți și onești, pentru că mie mi se pare că ducem lipsă de acest lucru”, a spus Vlad Gheorghe.
Susținătorii ideii unei alianțe reformiste consideră că actuala configurație parlamentară poate conduce fie la alegeri anticipate, fie la o nouă majoritate construită în jurul PSD și AUR.
„Este o alianță care să participe obligatoriu la următoarele alegeri, indiferent când ar fi ele, pentru că o majoritate atât de mare în Parlament pe care am văzut-o astăzi nu cred că poate duce la altceva decât fie la un guvern cu AUR – despre care președintele ne-a spus că nu-l va accepta niciodată – fie la alegeri anticipate. Matematic, în Parlament nu se poate decât ori una, ori cealaltă”, a afirmat Vlad Gheorghe.
Vlad Gheorghe a evitat să comenteze discuțiile interne din partid și a precizat că nu a participat la întreaga ședință a liberalilor.
„Nu știu ce au discutat în ședința PNL, nu am participat. Am ieșit mai devreme și n-aș dori să comentez discuții pe care le au dânșii într-un alt partid, într-o altă organizație”, a declarat Vlad Gheorghe.
Vlad Gheorghe afirmă că alianța construită în jurul lui Ilie Bolojan nu vizează alegerile prezidențiale
Acesta a susținut că ideea unui pol reformist construit în jurul lui Ilie Bolojan este susținută inclusiv de lideri de opinie și de o parte a societății care cere schimbări în zona politică de dreapta.
„Ce am spus astăzi nu este numai ce a spus domnul Ilie Bolojan, cum ați spus dumneavoastră – răspicat, de mai multe ori – dar cred că este și lucrul de care are nevoie societatea și un lucru pe care foarte mulți influenceri, lideri de opinie, cum vreți dumneavoastră să le spunem, l-au spus de nenumărate ori în ultimele săptămâni. În momentul în care ai oameni, atât de mulți oameni care ies în stradă pentru un premier… aș spune mai degrabă pentru ideile pe care le propune premierul”, a afirmat Vlad Gheorghe.
Fostul europarlamentar a susținut că, dincolo de numărul participanților la manifestațiile recente, susținerea publică pentru ideea unui proiect reformist este semnificativă.
„Nu spun că a ieșit tot poporul, zic că n-au mai ieșit pentru niciun politician, pentru nimeni altcineva, de multă vreme”, a declarat Vlad Gheorghe.
În contextul speculațiilor privind o posibilă candidatură prezidențială a lui Ilie Bolojan, Vlad Gheorghe a declarat că viitoarea alianță reformistă are în vedere alegerile parlamentare sau locale, nu o competiție pentru Cotroceni.
„În primul rând, primele alegeri la termen le-am avea în 2028 și ar fi alegerile locale. Deci, pentru alegeri la termen, acea alianță la asta se uită. Dacă avem alegeri înainte de termen, avem alegeri parlamentare, nu prezidențiale. Deci, dacă avem alegeri anticipate, această alianță la alegerile parlamentare se uită, nu la alegerile prezidențiale.
Oricum o dăm, primele două seturi de alegeri nu conțin alegerile prezidențiale. Deci nu este o alianță împotriva cuiva sau, în niciun caz, nu este o alianță care să excludă pe cineva, pentru că oricum președintele este apolitic, este mediator și arbitru, așa cum ne-a zis și dânsul de foarte multe ori.
Deci nu este vorba despre asta. Da, am fost o persoană implicată în viața civică până acum de fiecare dată când cauza mi s-a părut că merită să o fac și m-am implicat 100%. Eu am fost și cel care a propus candidatura actualului domn președinte, Nicușor Dan. Cred că așa cum atunci a fost acel moment pentru acea propunere pe care am făcut-o în decembrie 2024 public, acum este momentul pentru această propunere pe care o fac, orientată pentru un nou Parlament de care, după părerea mea, România are nevoie. Pentru că la această majoritate PSD-AUR nu cred că se mai poate răspunde decât cu o alianță reformistă și cu adevărat pro-europeană”, a declarat Vlad Gheorghe.
PNL anunță că intră în opoziție după căderea Guvernului Bolojan
După adoptarea moțiunii de cenzură, conducerea PNL a transmis că partidul va continua din opoziție susținerea proiectelor economice și administrative începute în perioada Guvernului Bolojan.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că votul din Parlament confirmă apariția unei noi majorități formate în jurul PSD și AUR și a cerut celor care au demis Executivul să își asume și guvernarea.
„PNL, de astăzi în opoziție. Cine a dat jos Guvernul Bolojan să își asume și soluția!”, a scris Mircea Abrudean pe Facebook.
Liderul liberal a transmis că PNL nu va susține măsuri pe care le consideră periculoase pentru stabilitatea economică și instituțională a țării.
„În actualul context politic, Partidul Naţional Liberal își asumă clar rolul de opoziție activă, responsabilă și constructivă. Nu vom gira decizii iresponsabile și nu vom participa la jocuri politice care pun în pericol stabilitatea țării”, a declarat Abrudean.
Acesta a precizat că liberalii vor continua să susțină din opoziție mai multe obiective considerate strategice pentru România.
„Din opoziție, vom continua să susținem: finalizarea jaloanelor din PNRR, relansarea economică, programe strategice precum SAFE, aderarea României la OECD și menținerea echilibrelor bugetare”, a afirmat el.
UDMR avertizează asupra unei noi crize politice după demiterea Executivului
Vicepremierul demis Tanczos Barna a reacționat după căderea Guvernului Bolojan și a avertizat că România riscă să intre într-o nouă perioadă de blocaj politic și instabilitate administrativă.
Liderul UDMR a criticat repetarea crizelor guvernamentale și lipsa unei majorități stabile capabile să asigure predictibilitate economică și politică.
„Din nou a căzut un guvern, iar România se confruntă cu o nouă criză politică, deși nu aceasta a fost și nu aceasta este așteptarea oamenilor. Din nou nu s-a reușit să avem o perioadă de măcar un an fără o criză guvernamentală. Din nou a fost picat guvernul fără să se știe ce urmează, iar între partide domnește o stare de incertitudine generalizată. Din nou, vor fi necesare săptămâni, poate luni, pentru a coagula o majoritate parlamentară și a desemna un prim-ministru. Un nou guvern, noi planuri (!?), noi angajamente, din nou – pentru a nu știu câta oară – o criză politică Dâmbovițeană”, a scris Tanczos Barna.
Vicepremierul demis a afirmat că UDMR s-a implicat în ultimele formule de guvernare într-un context politic complicat și a ridicat problema incapacității partidelor de a construi stabilitate pe termen lung.
„Este greu de vorbit despre acest subiect, pentru că de fiecare dată se pune, pe bună dreptate, întrebarea: cum am ajuns noi, reprezentanții comunității maghiare, să fim din nou implicați în această situație? În ultimul an și jumătate, UDMR și eu personal am făcut parte din ultimele două coaliții guvernamentale”, a declarat Tanczos Barna.
Acesta a susținut că România poate reveni la stabilitate economică doar în condițiile existenței unui cadru politic predictibil și funcțional.
„Cu toate acestea, în condițiile unui cadru politic stabil, România are toate șansele ca, începând din luna august, pe fondul unei scăderi semnificative a inflației, să închidă una dintre cele mai dificile perioade ale ultimelor decenii, iar de anul viitor, printr-o nouă lege de salarizare în sectorul public, prin indexarea pensiilor cu inflația și prin menținerea investițiilor la un nivel adecvat, să revină la o perioadă de stabilitate economică. Indiferent dacă UDMR va fi sau nu la guvernare, aceasta este o perspectivă realistă, acesta trebuie să fie obiectivul”, a mai spus vicepremierul demis.
Tabel sinteză – Cele mai importante informații după căderea Guvernului Bolojan:
| Element-cheie | Informații esențiale |
|---|---|
| Personaj central | Ilie Bolojan |
| Context politic | Căderea Guvernului prin moțiune de cenzură |
| Număr de voturi pentru moțiune | 281 |
| Prag necesar pentru adoptare | 233 de voturi |
| Propunere politică | Formarea unei „Alianțe Reformiste” |
| Partide vizate | PNL, USR, REPER |
| Componentă suplimentară | Reprezentanți ai societății civile |
| Poziția PNL | Intrare în opoziție |
| Mesajul PNL | „Nu vom gira decizii iresponsabile” |
| Reacția UDMR | Avertisment privind o nouă criză politică |
| Posibil scenariu politic | Alegeri anticipate sau formarea unei noi majorități |
| Temă centrală | Reformă și stabilitate politică |
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





