Guvernul Bolojan pierde în primă instanță procesul cu ÎCCJ. Statul, obligat să plătească integral drepturile salariale restante ale magistraților
SURSA FOTO: Guvernul României
O decizie cu impact major asupra bugetului public și a sistemului de justiție a fost pronunțată de Curtea de Apel București, care a dat câștig de cauză Înaltei Curți de Casație și Justiție într-un proces împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Executivul este obligat să aloce integral fondurile pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, sub sancțiuni financiare severe în caz de întârziere.
Instanța obligă Guvernul să respecte hotărârile definitive privind salariile magistraților
Magistrații Curții de Apel București au admis acțiunea formulată de Înalta Curte, într-un litigiu care vizează punerea în aplicare a unor hotărâri judecătorești definitive referitoare la drepturi salariale restante.
În concret, instanța a stabilit că Guvernul României și Ministerul Finanțelor trebuie să emită toate actele administrative necesare și să facă demersurile bugetare pentru alocarea integrală a sumelor aferente acestor drepturi, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este necesar.
Decizia vizează nu doar judecătorii, ci și alte categorii profesionale din sistemul judiciar care beneficiază de aceste drepturi stabilite prin titluri executorii, scadente în anul 2026.
Termen limită de 10 zile și sancțiuni dure pentru întârziere
Hotărârea impune un calendar strict pentru autorități: obligațiile trebuie îndeplinite în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a deciziei.
În caz contrar, sancțiunile sunt consistente. Instanța a prevăzut penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, la care se adaugă o amendă zilnică aplicată Guvernului și Ministerului Finanțelor, în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie, până la executarea integrală a obligațiilor.
Aceste măsuri sunt menite să forțeze autoritățile să respecte rapid hotărârile judecătorești definitive, în contextul în care astfel de litigii privind drepturile salariale ale magistraților au fost frecvente în ultimii ani.
Motivarea instanței: obligații legale clare pentru stat
În minuta deciziei, instanța respinge excepțiile invocate de Guvern și Ministerul Finanțelor și stabilește fără echivoc obligațiile acestora:
„Respinge ca neîntemeiate excepţiile invocate de către pârâţi. Admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de către reclamanta ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE în contradictoriu cu pârâţii GUVERNUL ROMÂNIEI şi MINISTERUL FINANŢELOR. Obligă pârâţii la emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
Stabileşte un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.
Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta.
Admite cererea accesorie formulată de către intervenientul SINDICATUL NAŢIONAL AL GREFEI JUDICIARE DICASTERIAL.
Respinge ca neîntemeiată cererea intervenientului de obligare a pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a X-a de Contencios Administrativ şi Fiscal şi pentru Achiziţii Publice, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei astăzi, 05.05.2026. Document: Hotarâre 05.05.2026”.
Impact bugetar și implicații pentru Guvern
Decizia are potențialul de a genera un impact semnificativ asupra bugetului de stat, în condițiile în care sumele restante pot fi consistente, iar obligația de plată este una integrală și urgentă.
În plus, hotărârea vine într-un context politic complicat, în care Guvernul Bolojan se confruntă deja cu presiuni majore, inclusiv după adoptarea moțiunii de cenzură.
Decizia nu este definitivă: urmează recursul
Hotărârea Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs va fi depusă la aceeași instanță, Secția de contencios administrativ și fiscal.
Până la o soluție definitivă, procesul rămâne deschis, însă verdictul din primă instanță pune o presiune suplimentară asupra autorităților pentru a respecta deciziile judecătorești și a asigura plata drepturilor salariale restante.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





